Noutati

AEC solicită demiterea ministrului educației și cercetării, Monica Anisie, și a secretarului general al ministerului, Ioana Lazăr!

Grafică realizată de Răzvan Dascălu, membru în Biroul de Presă AEC

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită premierului Ludovic Orban demiterea ministrului educației și cercetării, Monica Anisie, precum și a secretarului general al Ministerului, Ioana Lazăr, ca urmare a acțiunilor împotriva accesului la educație al elevilor din România.

AEC a solicitat, atât public, cât și prin discuții repetate cu ministrul educației și secretarul general al ministerului, o serie de măsuri care să rezolve cât mai rapid problema transportului elevilor din România, printre care se află trimiterea unui punct de vedere la Curtea Constituțională a României în vederea susținerii admiterii excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019, care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice, lăsând astfel zeci de mii de elevi fără transport, abrogarea HG 309/1996 care a blocat acordarea reducerilor pentru toți elevii din România la transportul județean și abrogarea HG 863/2016 care a făcut imposibilă decontarea navetei elevilor.

Totodată, AEC a dat Guvernul României, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în judecată pentru abrogarea HG 863/2016, astăzi, 27 noiembrie, având loc primul termen de judecată din acest dosar. Deși doamna ministru, Monica Anisie, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul față de cauza AEC, de a rezolva problema transportului elevilor, în cadrul ședinței de judecată s-a prezentat unul din consilierii juridici ai ministerului, încercând să amâne rezolvarea problemei. 

Astfel, reprezentantul MEC a cerut anularea acțiunii, invocând drept argument faptul că AEC nu ar fi asociație reprezentativă a elevilor, în sensul Statutului Elevului, afirmând că nu am dovedit că 75% din membrii AEC sunt elevi. Totodată, reprezentantul MEC a mai încercat să se agațe de argumente procedurale pentru a amâna termenul și, astfel, rezolvarea problemei transportului elevilor. 

Notele scrise depuse la dosar au fost semnate de către Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, persoană care în trecut s-a poziționat de mai multe ori împotriva apărării drepturilor elevilor. De fiecare dată când aceasta a participat la discuțiile din cadrul ministerului, a încercat să inducă în eroare, afirmând că Ministerul nu poate întreprinde niciun demers pentru protejarea dreptului elevilor la transport, încercând să intimideze membrii AEC și căutând mereu să justifice inacțiunea ministerului.

Considerăm, deci, că nici ministrul educației și cercetării, nici secretarul general al Ministerului nu își doresc rezolvarea situației tragice în care zeci de mii de elevi din România se află zilnic, neputând ajunge la școală din cauza lipsei transportului sau a lipsei resurselor financiare necesare pentru a își permite utilizarea lui, fiind nevoiți să meargă pe jos kilometrii întregi, să folosească cursele la ocazie sau, așa cum o bună parte din ei fac, să abandoneze școala. Elevii din mediul rural sunt condamnați la o viață fără visuri, fără posibilitatea de a părăsi comunitățile rurale în care sunt izolați de stat. Aripile lor sunt frânte încă de mici. 

Pe cale de consecință, Asociația Elevilor din Constanța consideră că dezinteresul la care elevii din România au fost supuși a ajuns la limită, motiv pentru care poziționările noastre vor fi mai drastice. În acest sens, solicităm premierului României, Ludovic Orban, demiterea ministrului educației și cercetării, Monica Anisie, precum și a secretarului general al ministerului, Ioana Lazăr, din cauza refuzului constant de a rezolva situația transportului elevilor. 

Ministrul educației, Monica Anisie, refuză să ajute elevii în privința accesului la transport județean! Solicităm premierului României să ia toate măsurile necesare pentru ca drepturile elevilor să fie protejate!

AEC și AEBI, pichetarea a MEC din data de 22 noiembrie 2019

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) și Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI) au pichetat vinerea trecută Ministerul Educației și Cercetării, cu scopul de a obține din partea ministrului educației naționale sprijin în ceea ce privește declararea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 care lasă elevii din mediul rural fără transport județean. 

În data de 28 iunie, Guvernul a adoptat OUG nr. 51/2019, prin care transportul județean era eliminat din sfera serviciilor publice. Astfel, posibilitatea autorităților de a se implica în mod activ în desfășurarea transportului județean era, de asemenea, eliminată. În ceea ce privește transportul elevilor, consiliile județene puteau să îi ajute pe aceștia să ajungă la cursuri în două moduri: obligarea operatorilor de transport să practice toate traseele la intervale regulate și acordarea de reduceri. 

În România există rute de transport care nu aduc profit operatorilor de transport, motiv pentru care aleg, de multe ori, să nu le practice. În trecut, ei puteau primi o compensație dacă alegeau să practice un traseu neprofitabil. De asemenea, elevii au dreptul la tarif redus, respectiv gratuitate pentru transportul județean, conform art. 84, alin. (1) și (2) din Legea educației naționale. Diferența de tarif acordată de transportatori pentru elevi era compensată din bugetele județene. Ca efect, așa cum am atenționat și la începutul anului, elevii din România au două variante: fie folosesc cursele de ocazie, fie merg kilometri întregi pe jos.

În august, Avocatul Poporului, ca urmare a sesizării AEC, a trimis la Curtea Constituțională OUG nr. 51/2019, pe motive atât de formă, cât și de fond, acestea constând, în principal, în nerespectarea condiției situației extraordinare, reglementată de Constituție ca fiind necesară pentru adoptarea ordonanțelor de urgență, precum și motive de fond, precum încălcarea caracterului de stat social al României. 

În data de 28 noiembrie, judecătorii Curții se vor pronunța asupra constituționalității ordonanței. În acest sens, AEC a cerut ministrului educației, Cristina-Monica Anisie, să trimită un punct de vedere către CCR, prin care să expună efectele ordonanței asupra elevilor. Încă de luni, reprezentanții AEC s-au aflat în discuții cu reprezentanții MEC, fiind trimis și un draft de adresă către autoritate.

La sesizarea faptului că ministrul a ales să nu ia măsuri în acest sens, reprezentanții AEC și AEBI au pichetat vinerea trecută Ministerul Educației și Cercetării, solicitând ministrului să trimită punctul de vedere către Curtea Constituțională, pentru a ajuta cauza. După 2 ore de așteptat în frig, membrii asociațiilor de elevi au fost primiți pentru discuții. Din păcate, observăm un tipar în atitudinea guvernanților, aceasta fiind identică cu cea a foștilor reprezentanți ai Guvernului: mimarea unui dialog, iar la auzul problemelor cu care se confruntă elevii, decidenții dau din umeri, spunând că nu pot face nimic sau încercând să întârzie rezolvarea problemei. 

Deși speranțele AEC privind această nouă guvernare au fost că vor rezolva problemele existente în sistem, constatăm cu dezamăgire că dorința nu este aceasta, ci mai degrabă a salva capital de imagine, acționând în mod iresponsabil și neasumat în ceea ce privește educația, în timp ce elevii din România se confruntă cu probleme tragice, neputând să ajungă la școală din cauza nepăsării arătate de guvernanți. În ciuda faptului că Viceprim-ministrul României, Raluca Turcan, a solicitat respingerea ordonanței în Parlamentul României, Guvernul nu ia măsurile necesare rezolvării acestei probleme.

Solicităm, pe această cale, Prim-ministrului României, Ludovic Orban, să ia măsuri de urgență pentru ca elevii să fie protejați, drepturile lor să fie apărate și să nu repete greșelile fostei guvernări, dacă își dorește să aducă schimbarea mult invocată. Astfel, somăm Guvernul României să transmită de îndată un punct de vedere către Curtea Constituțională, iar acesta să fie conform cu afirmațiile oamenilor politici care mimează grija față de elevi într-un mod total ridicol. 

„Revolta pe care o simțim fiecare dintre noi ne acaparează. Cu fiecare schimbare de conducere la minister, avem speranțe că va fi mai bine, că starea de fapt se va schimba. Cu ce suntem întâmpinați? Nepăsare, ignoranță, oameni care dau din umeri spunând că ei reprezintă doar Ministerul Educației, de parcă nu ar deține instrumentele necesare pentru a rezolva problemele. Doamna Secretar General al Ministerului, Ioana Lazăr, a afirmat faptul că nu se află printre atribuțiile Ministerului să trimită un punct de vedere la Curtea Constituțională. Totuși, ne punem întrebarea legitimă, interzice cineva acest lucru? Ar fi sancționat cineva ajutorul adus elevilor? Noi unii l-am fi aclamat. Constatăm, totuși, că nu există dorința de rezolvare a problemelor și că primează imaginea instituției, primează interesele politice și, în niciun caz, elevii.” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Reducerile elevilor la transportul județean, blocate de o hotărâre de Guvern din 1996! AEC cheamă Guvernul României în instanță pentru anularea ei!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a chemat Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației  în instanță la începutul acestei săptămâni pentru anularea Hotărârii de Guvern nr. 309/1996, care blochează acordarea reducerilor pentru elevi la transportul județean.

AEC a început demersurile pentru obținerea reducerilor elevilor la transportul județean, în conformitate cu art. 84, alin. (1) și (2) din Legea educației naționale în urmă cu un an și jumătate. După multiple discuții cu reprezentanții Consiliului Județean Constanța, AEC a recurs la inițierea unei acțiuni în justiție. Tribunalul Constanța a respins cererea inițială, motivând că nu este de responsabilitatea Consiliului Județean să acorde reducerile, fundamentând pe două acte normative: Ordinul Ministrului Învățământului nr. 4055/1996 (abrogat, în urma demersurilor AEC de către Ministerul Educației, prin OMEN nr. 4223/2019 și HG nr. 309/1996).

Motivul pentru care HG nr. 309/1996 afectează aplicarea reducerilor este o contradicție legislativă. Art. 84 din Legea educației prevede dreptul elevilor la „tarif redus” pentru transportul județean. Acest drept presupune obligația operatorilor de transport de a vinde elevilor abonamente deja reduse cu 50%, respectiv gratuitate, iar, în schimb, aceștia să primească din partea consiliilor județene, compensații de serviciu public care să acopere pierderile suferite. 

Acest procedeu a fost adoptat de România și prin Legea serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană. Totuși, HG nr. 309/1996 prevede ca metodă de aplicare a reducerilor elevilor, decontul. Conform art. 6, alin. (2), „elevii şi studenţii vor achită integral costul călătoriei şi se vor prezenta la unităţile de învăţământ, pentru decontare.”. 

Aceasta este o contradicție, deoarece presupune faptul că unitățile de învățământ primesc banii pentru aceste reduceri, ci nu operatorii, așa cum ar fi firesc din punct de vedere economic. În schimb, din 1996 și până în momentul de față, din discuțiile purtate în decursul acestui an cu reprezentanții direcției de finanțe a MEC, nu s-au acordat niciodată bani către școli în vederea decontării reducerilor elevilor la transportul județean. 

Atragem atenția asupra faptului că, din cauza neglijenței persoanelor responsabile din cadrul administrației publice centrale, un act normativ care ar fi trebuit abrogat încă de la abrogarea fostei Legi a educației, în baza căreia a fost emis, a rămas în vigoare și produce efecte dăunătoare în ceea ce privește asigurarea accesului liber la educație pentru toți copiii. 

În acest sens, Asociația Elevilor din Constanța a transmis încă din luna aprilie o cerere către Guvern, prin care solicitam abrogarea acestui act, alături de un draft pentru o nouă Hotărâre de Guvern care să aprobe normele de aplicare pentru reducerile elevilor, adaptate la contextul economic și juridic actual. Din cauza faptului că nu am primit un răspuns, la începutul acestei săptămâni, Asociația Elevilor din Constanța a inițiat o acțiune în anularea acestui act normativ.

Solicităm, pe acestă cale, domnului Prim-ministru al României, Ludovic Orban, dar și doamnei ministru al educației și cercetării, Cristina-Monica Anisie, să introducă pe ordinea de zi a următoarei ședințe de Guvern un proiect de hotărâre pentru abrogarea HG nr. 309/1996 și instituirea unor noi norme de aplicare a Legii pentru reducerile elevilor. 

Asociația Elevilor din Constanța cheamă în judecată 12 consilii locale pentru că nu acordă burse elevilor!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a acționat săptămâna aceasta 12 consilii locale din județul Constanța pentru nerespectarea obligației legale de a acorda burse școlare elevilor, ca urmare a lipsei de răspuns venită din partea autorităților la solicitările beneficiarilor primari ai educației. 

Dreptul elevilor de a primi burse de merit, ajutor social, performanță sau studiu este stipulat de art. 82, alin. (1) din Legea educației naționale. Conform alin. (2) al aceluiași articol, consiliile locale au obligația de a adopta o hotărâre prin care să aprobe numărul și cuantumul fiecărei burse în parte, ulterior aprobării unui buget în acest sens.

Ca urmare a analizei realizate în cadrul studiului Indexul accesului la educație al elevilor din județul Constanța în anul școlar 2018-2019, realizat în parteneriat cu Organizația Salvați Copiii, ce are drept scop aducerea în atenția publică a gradului și modului în care primăriile își respectă obligațiile legale față de asigurarea accesului echitabil la educație, reprezentanții AEC au identificat 22 din 70 de UAT-uri care nu acordă burse elevilor, iar în cazul a 6 dintre cele 70 nu s-au putut obține informații. 

Astfel, în data de 24 septembrie au fost trimise adrese către toate cele 22 de primării, prin care solicitam alocarea de urgență a fondurilor pentru burse, precum și adoptarea în proxima ședință de consiliu local a unei hotărâri pentru aprobarea numărului și cuantumului burselor. Din păcate, organizarea haotică a autorităților administrației publice locale s-a evidențiat din nou, deoarece în termen de 30 de zile doar 2 dintre aceste localități au răspuns, comunele Mircea Vodă și Aliman.

Răspunsurile acestora s-au aflat în antiteză, Primăria Comunei Aliman comunicându-ne faptul că în ședința din data de 30 octombrie au adoptat o hotărâre pentru aprobarea burselor, ca urmare a cererii AEC, în timp ce comuna Mircea Vodă a negat cu vehemență obligația de a acorda burse, spunând în același timp, într-un mod batjocoritor pentru elevii din localitățile ce aparțin de aceasta, că acordarea burselor nu este o prioritate pentru UAT, fapt ce le-a obținut reprezentanților autorității o cerere de chemare în judecată în data de 21 octombrie.

În acest sens, reprezentanții AEC au depus luni și marți 12 cereri de chemare în judecată împotriva următoarelor UAT-uri: Comuna Cogealac, Comuna Crucea, Comuna Băneasa, Orașul Hârșova, Comuna Lipnița, Comuna Mihail Kogălniceanu, Comuna N. Bălcescu, Comuna Topalu, Municipiul Medgidia, Comuna Gârliciu, Comuna Dumbrăveni și Comuna Mereni. 

Pe această cale, solicităm ferm primarilor UAT-urilor acționate în instanță să dispună de urgență alocarea de fonduri pentru bursele școlare ale elevilor, precum și adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea burselor și, astfel, să înceapă să arate interes față de educație și față de elevi, lucru care, din păcate, până la acest moment le-a fost necunoscut. 

Victorie pentru elevii din municipiul Constanța! Bursele de ajutor social, performanță și studiu au crescut!

Astăzi, 31 octombrie a.c., în cadrul ședinței de Consiliu Local al Municipiului Constanța unde vicepreședintele Asociației Elevilor din Constanța, Andreea-Sabina Spătariu, a luat cuvântul, cuantumurile burselor elevilor din învățământul de stat au crescut pentru 3 dintre categoriile de burse, ca urmare a unui amendament la propriul proiect depus de primarul Constanței:

  • Bursa de ajutor social: 200 lei -> 250 lei
  • Bursa de studiu: 200 lei -> 250 lei
  • Bursa de performanță: 300 lei – > 500 lei

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) salută decizia primarului Decebal Făgădău de a mări fondul pentru burse și ne bucurăm că edilul a revenit asupra deciziei sale inițiale, proiectul inițial prevăzând aceleași cuantumuri pentru bursele elevilor ce au fost adoptate în toamna anului 2017. Astfel, conștientizarea importanței acestei măsuri atât de protecție socială a elevilor aflați în situații de risc, cât și de sprijinire a performanței în educație este crucială și sperăm că investirea în elevi și în educație a revenit pe agenda domnului Decebal Făgădău.

Amintim faptul că AEC a solicitat în data de 25 octombrie primarului Constanței modificarea proiectului depus inițial și majorarea burselor la cuantumurile de: 420 lei – bursa de performanță și bursa de ajutor social, 312 lei – bursa de studiu, 104 lei – bursa de merit. Totuși, în mod nejustificat, edilul nu a decis să crească și cuantumul bursei de merit, afirmând în mod tendențios că va mări bursa de performanță la 1000 lei începând cu semestrul viitor „pentru cei ce tac și fac”, făcând o referire la pozițiile repetate ale AEC prin care solicităm o investiție mai mare în educație. 

„AEC va continua să militeze pentru creșterea burselor elevilor, până în punctul în care ele vor ajunge la cuantumuri satisfăcătoare, raportate la salariul minim pe economie. Deși creșterea de astăzi reprezintă un câștig, suntem de părere că investiția în educație ar trebui să reprezinte o prioritate pentru absolut orice primar, cu precădere pentru primarul Constanței, Capitală a Tineretului. Totuși, consider un afront direct la adresa AEC afirmațiile domnului primar din cadrul ședinței de astăzi și îmi exprim îngrijorarea că acesta ar fi evitat să mărească bursa de merit ca o „răzbunare” pentru poziția AEC de săptămâna trecută. În orice caz, concluzia de azi este simplă, AEC a dovedit încă o dată că doar printr-o atitudine proactivă se poate mișca ceva în cadrul societății, iar lupta pentru respectarea drepturilor elevilor este departe de a fi încheiată!” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC.

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

AEC solicită majorarea burselor elevilor și încetarea atitudinii ticăloase la care sunt supuși aceștia de către primarul Constanței!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC), organizația reprezentativă a elevilor din județ, solicită Consiliului Local Municipal Constanța și primarului Decebal Făgădău creșterea cuantumului burselor școlare ale elevilor și încetarea imediată a atitudinii ticăloase de care acesta dă dovadă

Bursele școlare ale elevilor sunt o măsură de sprijinire a elevilor pentru a obține rezultate mai bune în cadrul școlii, precum și o măsură de protecție pentru elevii aflați în familii cu situație financiară precară, care suferă de o anumită boală sau afecțiune, precum și pentru elevii orfani. Dreptul elevilor de a le primi este prevăzut de către Legea educației.


Deși acest drept nu poate fi negat, administrația publică a municipiului Constanța a ales să o facă timp de 4 ani la rând, refuzând în mod nejustificat să sprijine elevii și încălcând în mod intenționat legea. Ca urmare a presiunilor făcute de AEC, în anul 2015 Consiliul Local Constanța a început să acorde burse elevilor. Totuși, cuantumurile inițiale aveau valori batjocoritoare pentru elevi, adiministrația criminală Făgădău arătând elevilor cât de mult contează pentru acesta. 

Spre exemplu, un elev ce provine dintr-o familie unde venitul mediu pe cap de familie, în ultimele 3 luni, nu era mai mare de 338 lei (50% din salariul minim pe economie net), primea doar 75 de lei pe lună, sumă ce se presupune că ar fi trebuit să-i ofere sprijinul necesar, dar de-abia îi ajunge pentru un abonament de autobuz și pachetul pe o săptămână.

Ulterior, ca urmare a demersurilor AEC, bursele au crescut treptat, ajungând în anul 2017 la valori decente, dar nu suficiente pentru a acoperi daunele create miilor de elevi din oraș ce aveau nevoie de un sprijin pentru a își continua studiile, pentru a atinge performanță, timp de 6 ani la rând, dar pe lângă faptul că au avut ghinionul de a avea o situație financiară dificilă, au și neșansa de a trăi într-un oraș unde primar este Decebal Făgădău. Mai mult, odată ce rata inflației a crescut, cuantumul real al burselor a fost micșorat, iar primarul Constanței s-a arătat indiferent la acest fapt, în ciuda promisiunilor manipulatoare pe care le făcea în campania electorală, și anume că bursele elevilor vor crește semestrial. 

Totuși, deși bursele elevilor scad cu fiecare an ce trece, domnul Decebal Făgădău și volumul laudelor pe care acesta le expune în spațiul public crește cu o viteză și mai mare. Cea mai recentă se referă la dorința primarului de a aduce titlul de Capitală a Tineretului la Constanța, o dorință absurdă având în vedere dezinteresul acestuia față de elevi, expus în repetate rânduri și, în același timp, o dovadă de ipocrizie. 

În data de 25 octombrie a.c., ca urmare a informațiilor apărute în presă privind proiectul de hotărâre pentru aprobarea burselor pe acest semestru, ce prevedea aceleași valori, AEC a transmis primarului Decebal Făgădău și consilierilor locali o adresă prin care solicitam majorarea burselor elevilor la cuantumurile de:


1. Bursa de performanță – 420 lei/elev/lună (20% din salariul minim pe economie);

2. Bursa de merit – 104 lei/elev/lună (5% din salariul minim pe economie);

3. Bursa de studiu – 312 lei/elev/lună (15% din salariul minim pe economie);

4. Bursa socială – 420 lei/elev/lună (20% din salariul minim pe economie);

Conform calculelor AEC, creșterea bugetară necesară ar fi de 6.500.000 lei, sumă ce trebuie privită în mod exclusiv drept o investiție pentru educația elevilor, nu o cheltuială, mai ales în contextul în care INS ne arată că anual abandonează școala în județul Constanța în jur de 3500 de elevi.

Solicităm ferm aleșilor locali să ia în considerare faptul că educația este principalul factor ce poate contribui la dezvoltarea oricărei comunități și să aleagă investiția în creerea unui mediu educațional propice pentru toți elevii.

Facem un apel la empatia dumnevoastră, domnule primar. Sunteți persoana în care elevii ar trebui să aibă încredere că vă pasă de educația lor, că doriți să vă asigurați că au cele mai bune condiții în școli, că vreți să ajungă la școală, dar de fiecare dată ne arătați exact doar dispreț. Dispreț față de noi. Închideți ochii când vine vorba de siguranța elevilor în școli, închideți ochii când vine vorba de creșterea burselor elevilor, deși faceți promisiuni și, cel mai important, sunteți autorul moral al condiției din ce în ce mai degradantă a sistemului de învățământ constănțean, mai ales în ceea ce privește condițiile din școli. Tot ce pot să deduc din acest comportament este faptul că vă doriți ca orașul Constanța să moară, să devină un oraș fără tineri, caz în care mergeți pe drumul cel bun, felicitări. ” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Educația gratuită costă 100 de lei la Liceul Teoretic „Traian”!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită directorului Liceului Teoretic „Traian”, Gabriela Costea, să ia toate măsurile necesare astfel încât să stopeze colectarea fondului școlii în liceul pe care îl conduce și primarului municipiului Constanța să asigure fondurile necesare astfel încât fenomenul să fie stopat.

Duminică seara, vicepreședinta AEC, Roxana-Ioana Șerban, reprezentant al elevilor în Liceul Teoretic „Traian”, a făcut public un document de evidență privind banii ce sunt strânși de către asociația de părinți a liceului pentru acoperirea cheltuielilor privind paza școlii și alte materiale precum roll-up-uri pentru zilele școlii, bani pentru serbări, detergenți, etc.. În acest document se regăsește suma pe care fiecare clasă o „datorează”, ea fiind raportată la numărul de elevi/clasă înmulțit cu suma de 100 lei/elev.

„Fondul școlii” și „fondul clasei” sunt deja fenomene bine împământenite în sistemul de învățământ românesc, astfel că deja s-a creat o regulă nescrisă ca părinții să plătească lunar, semestrial sau anual sume de bani din bugetul propriu pentru ca asociațiile de părinți să achiziționeze materiale ce țin de actul didactic (markere, bureți, foi A4, etc.), materiale de curățenie, contractarea firmei de pază a liceului, precum și alte cheltuieli pe care unii directori le cer din partea asociației de părinți ce gestionează fondurile. 

Conform Legii educației, cheltuielile de acest tip sunt asigurate pe deoparte din bugetul de stat al Ministerului Educației Naționale, pentru bunuri și servicii, iar pe de altă parte, cheltuielile ce țin de renovări, asigurarea pazei, precum și investiții în clădirea școlii, banii trebuie să fie asigurați din bugetul local, de către primărie.

În ceea ce privește asigurarea pazei, această obligație survine autorităților locale, respectiv Consiliului Local, conform dispoziților Legii nr. 333/2003 și Legii nr. 35/2007, cea din urmă enunțând, în mod neechivoc, la art.4 alin. (1) și (2) faptul că autoritățile administrație publice, alocă fonduri pentru securizarea unităților de învățământ, aceste cheltuieli neputând fi lăsate pe seama școlilor.

Totuși, din cauza faptului că, de multe ori, directorii au în spate legături politice și evită să solicite bani de la primărie, iar, în alte cazuri, acolo unde directorii solicită bani, primăria își întoarce spatele, părinții strâng bani ca să asigure cele necesare școlii. 

Așa se întâmplă și în municipiul Constanța, unde primarul, Decebal Făgădău, se mândrește cu faptul că asigură sisteme de supraveghere video în toate unitățile de învățământ din liceu cu o ignoranță desăvârșită, în timp ce nu îi pasă de faptul că acestea nu pot preveni în niciun fel un eventual incident. Totodată, acesta se laudă cu vehemență în spațiul public că va aduce Capitala Tineretului la Constanța, din cauza administrației sale ineficiente și de aroganța de care dă dovadă, școlile sunt nevoite să găsească singure mijloacele de asigurare a pazei.


Acest cerc vicios este, însă continuat de către fiecare părinte care plătește fondul școlii și alege să nu se opună sistemului creat. Asociațiile de părinți au un buget paralel celui unității de învățământ ele reprezentând organizații neguvernamentale private. Ele nu sunt supuse procedurilor de achiziție publică, motiv pentru care contractarea unor firme de pază, spre exemplu, poate fi făcută în mod arbitrar, fără a se ține cont de cea mai bună ofertă și astfel suma devine considerabil mai mare în comparație cu costurile reale.

Mai mult decât atât, nu se ține cont de părinții care nu au posibilitățile financiare de a plăti aceste sume. De cele mai multe ori se creează presiuni, atât din partea conducerii unităților de învățământ, cât și din partea părinților care plătesc sumele, apostrofându-i pe cei ce aleg să nu plătească, fie pentru că nu își permit, fie pentru că aleg să se opună acestui sistem viciat.

În acest sens, considerăm că vina se împarte între autoritățile locale, directorii unităților de învățământ, dar și a părinților care practică colectarea acestor fonduri. Într-un sistem de învățământ adaptat la exigențele secolului XXI și unde educația gratuită este un principiu enunțat chiar de către Constituția României, astfel de practici sunt inacceptabile și trebuie sancționate.

 
Solicităm, pe această cale, directoarei liceului, Gabriela Costea să ia toate măsurile necesare pentru remedierea problemei, demonstrând astfel că nu e complice la situația creată. Totodată, solicităm primarului Constanței, Decebal Făgădău, ca până la data de 15 noiembrie să dispună asigurea finanțării pazei tuturor unităților de învățământ din municipiu. În caz contrar, Asociația Elevilor din Constanța va acționa în instanță Consiliul Local Constanța. 

„Fiind elevă a acestui liceu, nu am putut să nu sesizez cum, anual, în preajma începutului de an școlar, pe grupurile de părinți încep să apară mesaje care anunță faptul că a început strângerea de bani pentru așa-zisul “fond al școlii”. Atunci când cineva se încumetă să întrebe ce se va face cu aceste sume enorme (colectivul unei clase fiind în medie de 30 de elevi, adică 3000 lei în medie pe clasa), principalul motiv enunțat este cel al asigurării pazei. Cel mai întălnit mod prin care se asigură faptul că elevii și părinților lor vor contribui financiar, este desigur conceperea așa-ziselor “liste negre”, liste ale rușinii, bazate pe conceptul “naming&shaming” prin care elevii ai căror părinți nu au scos bani pentru a achita “fondul școlii” sunt arătați cu degetul, deseori cedând în fața presiunilor. Când am aflat de existența acestui tabel, acestei evidențe a contribuților, am ramas șocată să văd ce sume se vehiculează și ce destinație au. Modul în care sumele sunt defalcate pe clase și sunt realizate procentaje, te face să te gândești că acesta este registrul de plății al unei firme, realizând, mai apoi, ca fiecare 100 de lei din suma totala reprezinta de fapt un elev care a fost nevoit sa achite “fondul școlii”. La finalul zilei ne mai rămâne să ne gândim: cât de gratuit e dreptul la educație?” – Roxana-Ioana Șerban, vicepreședinte AEC

AEC reclamă lipsurile învățământului constănțean în ceea ce privește asigurarea accesului la educație pentru toți copiii în anul școlar 2018-2019!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a lansat vineri, 11 octombrie a.c., în cadrul unei conferințe de presă, a patra ediție a studiului Indexul accesului la educație al elevilor [din județul Constanța, o analiză holistică, cantitativă și calitativă privind gradul și modul în care autoritățile locale își respectă obligațiile legale privind asigurarea accesului echitabil, gratuit și universal la educație pentru toți copiii.

Anul acesta, cercetarea s-a bazat pe 9 indicatori calitativi și cantitativi, legați în exclusivitate de asigurarea accesului liber la educație pentru toți copiii, fiecare reprezentând o obligație legală a primăriilor, conform art. 105 din Legea educației naționale, iar unul fiind un indicator referitor la măsuri suplimentare obligațiilor legale:

  1. Alocarea de fonduri pentru investiții și reparații capital
  2. Existența unor investiții în consolidări și reparații în ceea ce privește infrastructura școlară    .
  3. Acordarea burselor școlare pentru elevi
  4. Cuantumul burselor școlare acordate.
  5. Asigurarea cheltuielilor privind paza unității de învățământ din bugetul local
  6. Alocarea de fonduri pentru subvenții la internate și cantine
  7. Alocarea de fonduri pentru sprijinirea participării elevilor la concursuri școlare și activități extracurriculare
  8. Alocarea de fonduri pentru cheltuielile materiale cu bunuri și serivicii ale școlilor
  9. Asigurarea de alte facilități pentru elevi.

Rezultatele agregate ale studiului ne arată că 24 de unități administrativ teritoriale au eșuat în a obține media minimă de trecere pentru studiu, de 5 puncte, demonstrând dezinteres puternic față de educația din localitățile respective, dar și față de elevii care se străduiesc zilnic să ajungă la școală prin forțele proprii, în absența unui ajutor suficient din partea celor ce ar trebui, de fapt, să îi sprijine. Astfel, în ordinea punctajelor descrescătoare a punctajelor, UAT-urile corigente la asigurarea accesului liber la educație sunt: Comuna Cerchezu, Comuna Saraiu, Comuna Vulturu, Municipiul Constanța, Comuna Cogealac, Comuna Crucea, Municipiul Medgidia, Comuna Topraisar, Orașul Harsova, Comuna Dobromir, Comuna Aliman, Comuna Gârliciu, Comuna Mihail Kogălniceanu, Orașul Negru Vodă, Comuna Dumbraveni, Comuna Mereni, Comuna Amzacea, Comuna Agigea, Comuna Corbu, Comuna Lipnița, Oltina Comuna, Comuna Târgușor, Comuna Ciobanu, Comuna Ostrov.

Media generală a județului a crescut de la 3.81, în anul școlar 2017-2018, la 5.37, anul acesta. Printre cauze identificăm atât numărul mai mare de răspunsuri primite anul acesta, dar și efectele pe care studiul Indexul accesului la educație le are, încercând să genereze o cultură a responsabilității publice din partea autorităților locale, aducând în atenția publică derapajele pe care primarii le au în gestionarea fondurilor UAT pentru asigurarea accesului liber la educație.

Dorim, în acest sens, să felicităm primarul Comunei Peștera, Marius-Liviu Petre, pentru rezultatele avute de UAT-ul pe care îl conduce, acesta ridicându-se cu 11 poziții în clasament față de anul trecut și ocupând prima poziție anul acesta, cu un puncta de 8.68. Administrația locală a comunei asigură toate măsurile necesare astfel încât accesul liber la educație al elevilor să fie facilitat, nota fiind scăzută doar de cuantumurile burselor, acestea neîndeplinind valorile de referință stabilite de AEC în funcție de salariul minim pe economie.

Un caz special este, totuși, în cazul Municipiului Constanța, unde funcționarii publici au continuat tradiția de a arăta dezinteres față de transparența decizională, nerăspunzând în totalitate solicitării de informații de interes public formulată de AEC, ci doar parțial, astfel că membrii grupului de lucru au fost nevoiți să evalueze strict informațiile primite.


În situații de lipsă de transparență se află și alte 6 UAT-uri din județul Constanța, AEC fiind nevoită să inițieze 7 acțiuni în instanță la Tribunalul Constanța din cauza lipsei unui răspuns la cererile formulate de AEC după termenul legal de 30 de zile. Astfel, în data de 12 august AEC a chemat în instanță primarul Orașului Eforie, Robert Șerban, primarul comunei Cuza Vodă, Viorel Dulgheru, primarul Comunei Seimeni, Șerban Mitică, primarul Comunei Lipnița, Florin Crăciun, primarul Comunei Ciocârlia, Traian Dragomir, dar și primarul Comunei Limanu, Daniel Gheorghe Georgescu, fapt ce a reprezentat o surpriză având în vedere că UAT Limanu a ocupat primul loc în clasament anul trecut. Ca urmare a acțiunilor în instanță, primarii comunelor Cuza Vodă, Lipnița, Limanu și Seimeni au trimis răspunsurile la cererile intentate de AEC prin întâmpinările depuse la dosar. UAT Ciocârlia nu a depus încă o întâmpinare, termenul limită fiind deja depășit.

În cazul Orașului Eforie, situația este una mai specială, având în vedere faptul că primarul a refuzat vehement să ne răspundă la cerere, chiar și în întâmpinarea depusă la dosar, argumentând că ar trebui să ne adresăm școlilor și că informațiile cerute de noi sunt de măsură să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor. Cu toate acestea, în data de 8 octombrie, Tribunalul Constanța a admis cererea formulată de către AEC (dosarul 4719/118/2019), obligând primarul, Robert Șerban, să ne comunice informațiile.

Astfel, în perioada ce urmează, Asociația Elevilor din Constanța invită toți primarii din județul Constanța să se consulte cu reprezentanții unităților de învățământ din teritoriu, cu actorii educaționali și să identifice problemele existente, precum și soluțiile urgente ce trebuie luate. În caz contrar, vom asista la declinul comunităților mici din județ, ca urmare a degradării forței de muncă prin lipsă de educație, precum și a culturii din acestea.

Studiul poate fi consultat aici:

https://asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2019/10/Indexul-accesului-la-educa%C8%9Bie-2018-2019.pdf

AEC a chemat Ministerul Educației în judecată pentru anularea măsurii care trimite elevii cu media de admitere sub 5,00 la profesională!

Luni, 30 septembrie a.c., Asociația Elevilor din Constanța a acționat în instanță prevederea din Ordinul ministrului educației nr. 4948/2019 privind dreptului elevilor care obțin media sub 5,00 la admitere de a urma un liceu, având în vedere efectele discriminatorii pe care le are față de elevi, dar și faptul că denotă o atitudine de tipul „ascundem gunoiul sub preș”. 

În data de 5 septembrie a fost publicat ordinul de ministru privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal. Anul acesta actul normativ aduce o noutate față de anul trecut, în sensul în care, conform art. 2, alin. (10), al Ordinului, elevilor care nu obțin peste media 5.00 în cadrul admiterii în învățământul liceal nu le mai este permis să urmeze un liceu, fiind nevoiți să meargă la o școală profesională sau să abandoneze școala. 

În ciuda controverselor privind acest subiect, Asociația Elevilor din Constanța și-a păstrat punctul de vedere ferm în privința măsurii. Considerăm efectele ei ca fiind nu numai de natură să afecteze serviciul public de învățământ, prin haosul ce va fi creat ca urmare a stabilirii cifrelor de școlarizare și a cererilor de transfer numeroase ce vor fi depuse, dar și în ceea ce privește parcursul educațional al elevilor, existând posibilitatea ca rata abandonului școlar să crească semnificativ. 

De regulă, cifrele de școlarizare, care reprezintă numărul de locuri alocat pentru fiecare liceu în parte, sunt stabilite anterior organizării admiterii în învățământul liceal, atât pentru școli și licee, cât și pentru unitățile de învățământ profesional. Or, având în vedere că numărul elevilor ce vor obține media sub 5,00 la admitere nu este cunoscut decât după organizarea ei, considerăm că va fi dificil să se producă o estimare a numărului de locuri necesare, drept care un număr mare de elevi vor rămâne fără locuri, fiind, astfel, nevoiți să abandoneze școala. 

De asemenea, considerăm revoltătoare intervenția statului în alegerea traseului educațional al elevilor, această alegere aparținând, în mod normal, acestora. Conform Legii educației, sistemul de învățământ românesc este centrat pe beneficiarul primar, elevul, căruia statul se angajează să-i ofere cadrul necesar pentru ca el să își dezvolte competențele și să își fructifice potențialul, dar și să îl ajute să descopere profesia pe care vor să o urmeze, printr-un proces de consiliere profesională. Din păcate, în România, acest proces este unul fie absent, fie foarte deficitar. Replica conducerii Ministerului Educației Naționale la această situație este tocmai opusă față de cum ar fi firesc, și anume de a impune elevilor un traseu deja ales.

Mai mult decât atât, conform studiului Workforce Disruption Index,  realizat de firma de audit PricewaterhouseCoopers, 275.000 de locuri de muncă for dispărea din România, ca urmare a avansării tehnologiei. În acest sens, o bună parte din meseriile ce sunt dobândite ca urmare a studierii într-o școală profesională vor dispărea, iar elevii care, în acest moment, sunt obligați să meargă în profesională se vor adăuga, cel mai probabil, numerelor deja ridicate ale șomajului. 

Totuși, foarte interesant de remarcat este atitudinea decidenților față de situația haotică din sistemul de învățământ românesc. Prezumția de la care se pleacă este că elevii sunt de vină pentru faptul că nu au reușit să obțină media 5,00 la admitere, deși acest rezultat poate avea cauze diverse: situație financiară deficitară, influența familiei și a considerentelor etnice, sarcinile în rândul fetelor minore sau pur și simplu interesul acordat către alte domenii, fie ele artistice, sportive, etc..

La acest moment, considerăm că Evaluarea Națională ar trebui să aibă un rol pur statistic, precum evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, deoarece probele susținute nu sunt de natură să orienteze elevii din punct de vedere profesional, motiv pentru care să concentrăm viitorul elevilor pe ea ar reprezenta o eroare și, în fine, încă un eșec al sistemului de a ajuta elevii să își găsească menirea. La acest moment, accentul trebuie să fie pus pe cauzele pentru care elevii obțin sub media 5,00 la admitere, și nu asupra efectului. 

În acest sens, astăzi a fost depusă acțiunea în suspendarea prevederilor art. 2, alin. (10), din OMEN nr. 4948, până la depunerea și soluționare acțiunii în anularea acestora. Solicităm Ministerului Educației Naționale să ia măsuri de urgență pentru eliminarea acestor prevederi, astfel încât sistemul de învățământ să nu fie, din nou, afectat de măsuri luate în mod tardiv. 

Solicităm Guvernului României să se preocupe de susținerea elevilor aflați în situații de risc, de regândirea sistemului de orientare profesională din învățământ, precum și de alinierea programei și planurilor-cadru cu formule care să asigure libertatea elevilor de a își urma drumul ales în viață, fără a fi constrânși în niciun fel, dar nici aglomerați cu informație în volume foarte mari, aspectele practice lipsind cu desăvârșire.

Președintele CJC, Marius-Horia Țuțuianu, închide ochii la situația dramatică a elevilor care se trezesc la 4 dimineața ca să ajungă la școală!

Asociația Elevilor din Constanța condamnă nepăsarea președintelui Consiliului Județean Constanța, Marius-Horia Țuțuianu, față de zeci de elevi care se trezesc la 4 dimineața în fiecare zi pentru a ajunge la școală, fiind singurul interval orar la care pot fi preluați de transportatori pentru a fi aduși la Liceul Teoretic Băneasa!

Spre finalul acestei săptămâni a apărut în spațiul public cazul copiilor din Lipnița care, din cauza faptului că există un număr limitat de curse pe traseul Lipnița – Băneasa, acolo unde învață, sunt nevoiți să se trezească zilnic la ora 4 dimineața pentru a ajunge în stația de unde sunt preluați în jurul orelor 5:45 – 5:55. Mai mult, aceștia sunt nevoiți să meargă 3 kilometri până la stația respectivă, deoarece în satul lor nu există stații accesibile. 

Responsabil cu gestionarea transportului județean este Consiliul Județean Constanța, care are posibilitatea să oblige operatorii de transport să înființeze curse și la ore mai accesibile pentru elevi, dar și la modul general, pentru cetățeni. Acest lucru era posibil încă din 2001, prin intermediul unor contracte pe care autoritatea județeană nu a dorit să le încheie, deoarece ar fi însemnat să plătească compensații către firmele de transport. 

Astfel, dezinterestul autorităților locale determină elevii să se chinuie zilnic stând treji de la ora 4 dimineața, urmând ca apoi să stea de la ora 8 până în jur de orele 13-14 la liceu, doar pentru ca apoi să se întoarcă acasă obosiți. Acest lucru afectează puternic concentrarea lor, dar și sănătatea. Din păcate, într-o țară unde accesul liber la educație pentru fiecare copil este un principiu existent doar pe hârtie, astfel de situații au devenit o normalitate. 

În acest sens, AEC face demersuri de un an și jumătate pentru a determina autoritățile să încheie contracte cu transportatorii, astfel încât toate satele din județ să fie acoperite de transport, cetățenii să nu fie nevoiți să meargă kilometrii până să ajungă în stații, iar elevii, studenții și celelalte categorii dezavantajate să primească reduceri la transport. Din nefericire, situația nu s-a îmbunătățit, motiv pentru care Asociația Elevilor din Constanța a chemat în judecată Consiliul Județean Constanța în data de 20 august 2018, proces care se află pe rolul Curții de Apel Constanța cu termen în data de 2 octombrie. 

Considerăm ca fiind inadmisibil ca în secolul XXI, într-o societate în continuă dezvoltare, în România să existe încă sate care să nu aibă acces la transport, iar acolo unde el există să se desfășoare în condiții sub limita decenței. Este absolut necesară intervenția autorităților în situația transportului, cu atât mai mult cu cât firmele de transport, ținând cont de interesele lor financiare, nu iau măsuri pentru a asigura un transport accesibil. 

Solicităm, pe această cale, președintelui Consiliului Județean Constanța să dispună de urgență încheierea de contracte de serviciu public cu transportatorii, aplicând prevederile Regulamentului european nr. 1370/2007 și să dea, astfel, dovadă de interes față de situația dezastruoasă a transportului intrajudețean în Constanța.