Noutati

Victorie pentru elevii din municipiul Constanța! Bursele de ajutor social, performanță și studiu au crescut!

Astăzi, 31 octombrie a.c., în cadrul ședinței de Consiliu Local al Municipiului Constanța unde vicepreședintele Asociației Elevilor din Constanța, Andreea-Sabina Spătariu, a luat cuvântul, cuantumurile burselor elevilor din învățământul de stat au crescut pentru 3 dintre categoriile de burse, ca urmare a unui amendament la propriul proiect depus de primarul Constanței:

  • Bursa de ajutor social: 200 lei -> 250 lei
  • Bursa de studiu: 200 lei -> 250 lei
  • Bursa de performanță: 300 lei – > 500 lei

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) salută decizia primarului Decebal Făgădău de a mări fondul pentru burse și ne bucurăm că edilul a revenit asupra deciziei sale inițiale, proiectul inițial prevăzând aceleași cuantumuri pentru bursele elevilor ce au fost adoptate în toamna anului 2017. Astfel, conștientizarea importanței acestei măsuri atât de protecție socială a elevilor aflați în situații de risc, cât și de sprijinire a performanței în educație este crucială și sperăm că investirea în elevi și în educație a revenit pe agenda domnului Decebal Făgădău.

Amintim faptul că AEC a solicitat în data de 25 octombrie primarului Constanței modificarea proiectului depus inițial și majorarea burselor la cuantumurile de: 420 lei – bursa de performanță și bursa de ajutor social, 312 lei – bursa de studiu, 104 lei – bursa de merit. Totuși, în mod nejustificat, edilul nu a decis să crească și cuantumul bursei de merit, afirmând în mod tendențios că va mări bursa de performanță la 1000 lei începând cu semestrul viitor „pentru cei ce tac și fac”, făcând o referire la pozițiile repetate ale AEC prin care solicităm o investiție mai mare în educație. 

„AEC va continua să militeze pentru creșterea burselor elevilor, până în punctul în care ele vor ajunge la cuantumuri satisfăcătoare, raportate la salariul minim pe economie. Deși creșterea de astăzi reprezintă un câștig, suntem de părere că investiția în educație ar trebui să reprezinte o prioritate pentru absolut orice primar, cu precădere pentru primarul Constanței, Capitală a Tineretului. Totuși, consider un afront direct la adresa AEC afirmațiile domnului primar din cadrul ședinței de astăzi și îmi exprim îngrijorarea că acesta ar fi evitat să mărească bursa de merit ca o „răzbunare” pentru poziția AEC de săptămâna trecută. În orice caz, concluzia de azi este simplă, AEC a dovedit încă o dată că doar printr-o atitudine proactivă se poate mișca ceva în cadrul societății, iar lupta pentru respectarea drepturilor elevilor este departe de a fi încheiată!” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC.

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

Președintele CJC, Marius-Horia Țuțuianu, închide ochii la situația dramatică a elevilor care se trezesc la 4 dimineața ca să ajungă la școală!

Asociația Elevilor din Constanța condamnă nepăsarea președintelui Consiliului Județean Constanța, Marius-Horia Țuțuianu, față de zeci de elevi care se trezesc la 4 dimineața în fiecare zi pentru a ajunge la școală, fiind singurul interval orar la care pot fi preluați de transportatori pentru a fi aduși la Liceul Teoretic Băneasa!

Spre finalul acestei săptămâni a apărut în spațiul public cazul copiilor din Lipnița care, din cauza faptului că există un număr limitat de curse pe traseul Lipnița – Băneasa, acolo unde învață, sunt nevoiți să se trezească zilnic la ora 4 dimineața pentru a ajunge în stația de unde sunt preluați în jurul orelor 5:45 – 5:55. Mai mult, aceștia sunt nevoiți să meargă 3 kilometri până la stația respectivă, deoarece în satul lor nu există stații accesibile. 

Responsabil cu gestionarea transportului județean este Consiliul Județean Constanța, care are posibilitatea să oblige operatorii de transport să înființeze curse și la ore mai accesibile pentru elevi, dar și la modul general, pentru cetățeni. Acest lucru era posibil încă din 2001, prin intermediul unor contracte pe care autoritatea județeană nu a dorit să le încheie, deoarece ar fi însemnat să plătească compensații către firmele de transport. 

Astfel, dezinterestul autorităților locale determină elevii să se chinuie zilnic stând treji de la ora 4 dimineața, urmând ca apoi să stea de la ora 8 până în jur de orele 13-14 la liceu, doar pentru ca apoi să se întoarcă acasă obosiți. Acest lucru afectează puternic concentrarea lor, dar și sănătatea. Din păcate, într-o țară unde accesul liber la educație pentru fiecare copil este un principiu existent doar pe hârtie, astfel de situații au devenit o normalitate. 

În acest sens, AEC face demersuri de un an și jumătate pentru a determina autoritățile să încheie contracte cu transportatorii, astfel încât toate satele din județ să fie acoperite de transport, cetățenii să nu fie nevoiți să meargă kilometrii până să ajungă în stații, iar elevii, studenții și celelalte categorii dezavantajate să primească reduceri la transport. Din nefericire, situația nu s-a îmbunătățit, motiv pentru care Asociația Elevilor din Constanța a chemat în judecată Consiliul Județean Constanța în data de 20 august 2018, proces care se află pe rolul Curții de Apel Constanța cu termen în data de 2 octombrie. 

Considerăm ca fiind inadmisibil ca în secolul XXI, într-o societate în continuă dezvoltare, în România să existe încă sate care să nu aibă acces la transport, iar acolo unde el există să se desfășoare în condiții sub limita decenței. Este absolut necesară intervenția autorităților în situația transportului, cu atât mai mult cu cât firmele de transport, ținând cont de interesele lor financiare, nu iau măsuri pentru a asigura un transport accesibil. 

Solicităm, pe această cale, președintelui Consiliului Județean Constanța să dispună de urgență încheierea de contracte de serviciu public cu transportatorii, aplicând prevederile Regulamentului european nr. 1370/2007 și să dea, astfel, dovadă de interes față de situația dezastruoasă a transportului intrajudețean în Constanța. 

Asociația Elevilor din Constanța cheamă în judecată Ministerul Educației Naționale pentru măsura privind obligarea elevilor ce obțin media sub 5 să meargă la profesională!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC)  va chema Ministerul Educației Naționale în judecată pentru anularea în parte a Ordinului ministrului educației naționale nr. 4948/2019 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021, pentru obligarea elevilor ce au obținut media de admitere sub nota 5 să urmeze învățământul profesional.

În data de 27 august, Ministerul Educației Naționale a aprobat ordinul prin care reglementa organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul de stat în anul școlar 2020-2021. Printre prevederile acestui ordin, la art. 2, alin. (10) este prevăzut faptul că elevii care obțin media de admitere sub 5.00 nu pot participa la repartiția computerizată în unitățile de învățământ liceal de stat. 

Articolul 2

(10) La procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform pct. I al anexei nr. 2 la prezentul ordin, este minimum 5.00 (cinci).”

În data de 14 august, în cadrul Comisiei de Dialog Social a Ministerului Educației Naționale a fost dezbătută măsura aceasta, Asociația Elevilor din Constanța exprimându-și dezacordul față de ea, din următoarele considerente: 

În perspectiva adaptării sistemului educațional românesc la standardele secolului XXI și la cele europene, traseul educațional pe care fiecare elev îl urmează ar trebui să fie ales de către acesta, luând în considerare interesele și aptitudinile pe care le are. Acest fapt derivă și din principiul enunțat de Legea educației naționale, al centrării sistemului educațional pe beneficiarul său primar, elevul. Cu titlu de exemplu, dacă un elev nu are capacitățile necesare pentru a accede în învățământul teoretic, dar are aptitudini în ceea ce privește artele sau sportul, el ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru învățământul vocațional 

Mai mult, faptul că un elev nu a putut obține media minimă pentru a ajunge la liceu nu garantează că posedă competențele necesare pentru învățământul profesional, ci poate avea cauze diverse, ce țin atât de pregătirea cadrelor didactice, cât și de condițiile socio-economice ale familiilor lor. 

„Este de la sine înțeles că nu putem avea aceleași pretenții de la un elev care trăiește într-o familie cu condiție materială moderată, comparativ cu unul dintr-o familie cu condiție materială deficitară. La fel, există discrepanțe între mediul urban și rural, mai ales în ceea ce privește nivelul de pregătire al cadrelor didactice, cei mai mulți profesori cu gradul I aflându-se în liceele „de top” din mediul urban, în timp ce profesorii debutanți ajung, de regulă, în școlile din mediul rural. Dacă un elev are potențialul să ajungă un bun doctor, acesta poate fi irosit dacă statul nu a fost în stare să îi asigure condițiile necesare pentru a îl exploata. Ca urmare, dacă un elev obține media 5.00 la admitere, asta nu denotă din start că el nu este potrivit pentru învățământul teoretic” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Considerăm că există nenumărate cazuri în care elevi care au obținut sub media de admitere 5.00 au reușit să ajungă în învățământul teoretic și să promoveze examenul de Bacalaureat cu o medie mare, lucru ce dovedește că evoluția academică a elevilor ține într-o mare măsură și de condițiile în care aceștia și-au desfășurat activitatea. 

În ceea ce privește aspectele de formă, Asociația Elevilor din Constanța a solicitat în data de 16 august Ministerului Educației Naționale organizarea unei dezbateri publice pentru acest ordin, în conformitate cu art. 7, alin. (9) din Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică nr. 52/2003. Nici până în ziua de astăzi, Ministerul Educației Naționale nu a convocat o astfel de întâlnire, fapt ce constituie încălcarea legii. 

Din aceste motive, AEC va acționa în instanță Ministerul Educației Naționale și va continua demersurile pentru apărarea drepturilor elevilor și promovarea unui sistem de învățământ centrat cu adevărat pe elev.

Federația Elevilor din România solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în cazul ordonanței abandonului școlar!

Federația Elevilor din România solicită Avocatului Poporului să sesizeze prin excepție de neconstituționalitate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2019, din cauza efectelor majore pe care aceasta le are asupra creșterii abandonului școlar, lăsând zeci de mii de elevi fără transport spre unitățile de învățământ la care studiază.

În data de 25 iunie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2019, prin care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice, la solicitarea conducerilor consiliilor județene și a transportatorilor. Cel mai proeminent efect al acestei modificări este, din nefericire dispariția obligațiilor transportatorilor de a acorda reduceri pentru elevi la transportul județean, precum și de a stabili tarife diferite pentru elevi, conform OUG 69/2016.

Astfel, Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede, la art. 84 alin. (1) și (2) dreptul tuturor elevilor de a beneficia de tarif redus cu 50% la transportul local în comun (inclusiv între localitățile unui județ) pe tot parcursul anului calendaristic. Astfel, operatorii de transport sunt obligați să asigure elevilor abonamente cu reduceri. Or, obligarea transportatorilor de a acorda aceste tarife reduse reprezintă o obligație de serviciu public prevăzută în contractele încheiate între operatori și consilii județene. Tot în baza acestui contract, operatorii primesc compensații (subvenții) pentru a acoperi diferența de tarif și a nu funcționa în pierdere. Din nefericire, însă, odată cu eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice, nu mai există contracte, obligații sau compensații de serviciu public, deci operatorii de transport nu mai pot fi obligați să acorde reduceri.

Totodată, la art. 84, alin. (3), Legea nr. 1/2011 prevede dreptul elevilor ce nu au profilul sau specializarea dorită sau nu au o unitate de învățământ liceal în localitatea de domiciliu de a beneficia de decontarea integrală a navetei. Punând în practică, acest lucru înseamnă că elevul își cumpără abonamentul cu tarif redus de la transportator, iar diferența de preț o poate deconta de la unitățile de învățământ, care primesc finanțare de la bugetul de stat pentru acest lucru. Totuși, în anul 2016, Guvernul a impus operatorilor de transport plafoane pentru prețurile pe care le pot practica în vânzarea abonamentelor elevilor, instituind tarife maximale, ce constituie obligații de serviciu public. Astfel, în momentul eliminării transportului județean din sfera serviciilor publice, operatorii nu mai pot fi obligați să respecte aceste tarife maximale, motiv pentru care prețurile la abonamentele elevilor pot crește foarte mult, mai ales având în vedere faptul că, spre deosebire de serviciile publice, atunci când transportul se efectuează în regim de concurență (așa cum se întâmplă ca urmare a adoptării OUG nr. 51/2019), transportatorii își pot stabili prețurile în mod discreționar. Astfel, prețurile foarte mari ce vor fi practicate de transportatori vor duce la imposibilitatea decontării navetei elevilor.

Pe această cale, solicităm Avocatului Poporului să salveze zecile de mii de elevi ce se află în situația de a nu mai putea merge la școală din cauza dezinteresului Guvernului față de învățământul românesc.

„Din nefericire, așa cum deja ne-am obișnuit, interesele baronilor locali au primat în fața bunei desfășurări a vieții publice. Elevii au fost lăsați din nou, deoparte, actualei Guvernări nepăsându-i de faptul că în fiecare an abandonează școala zeci de mii de elevi. În anul 2016, 46.000 de elevi au abandonat școala, este exact anul preluării Guvernării de către actuala putere. Deși situația este una alarmantă, Guvernul a refuzat vehement să ia măsuri împotriva acestui fapt. Chiar și în ultimul ceas, când Comisia Europeană ne comunică că 16,1% din tinerii între 18 și 24 de ani din România nu au mai mult de 8 clase, Guvernul caută să se răzbune și mai tare pe elevi, luându-le transportul în comun. Este revoltător și apelăm la întreaga societate civilă să ne ajute să salvăm elevii de la abandon școlar.” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președintele Asociației Elevilor din Constanța

În sensul celor de mai sus, lansăm o petiție pe care vă adresăm rugămintea să o semnați pentru a sprijini toți elevii din România ce au nevoie de bani pentru transportul școlar:
https://campaniamea.declic.ro/petitions/solicitam-avocatului-poporului-sa-salveze-elevii-ramasi-fara-transport-scolar

Federația Elevilor din România trage un semnal de alarmă asupra propunerilor Guvernului! Elevii nu vor mai avea naveta decontată și nu vor mai putea beneficia de facilități la transportul în comun!

Federația Elevilor din România, organizație independentă în curs de înființare, formată din Asociațiile de Elevi din Constanța, București și Ilfov, Maramureș, Călărași, Vâlcea și Bacău, ce își asumă reprezentarea elevilor la nivel național, atrage atenția asupra efectelor nocive pe care proiectul de ordonanță de urgență a guvernului privind transportul județean le poate avea asupra reducerilor elevilor la nivel județean, dar și asupra decontării navetei elevilor.

În data de 2 aprilie a.c., Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a încărcat pe site-ul web al instituției un proiect de ordonanță de urgență a guvernului, care are ca obiect eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice. Conform informațiilor existente se va adopta săptămâna aceasta, ultima în care Guvernul are această posibilitate, înainte de încheierea sesiunii parlamentare.

Dorim să atragem atenția asupra efectelor pe care aceasta le poate avea, dat fiind faptul că, odată cu intrarea transportului județean în regim comercial, dispar obligațiile de serviciu public pentru transportatori, iar aceștia nu vor mai putea fi obligați să asigure tarife preferențiale pentru elevi (în cazul navetei) sau să vândă abonamente la preț redus primind ulterior subvenție. Practic, Consiliile Județene nu vor mai avea pârghiile legale pentru a impune aceste obligații în sarcina firmelor de transport, fiind o formă mascată de a le degreva de această responsabilitate. În sensul acesta, în loc ca Guvernul să aloce mai mulți bani pentru reducerile elevilor, acesta alege să elimine această responsabilitate.

Printre aceste obligații de serviciu public se regăsește atât acordarea reducerilor la transportul județean pentru elevi, de către transportatori, drept prevăzut de art. 84, alin. (1) și (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, dar și respectarea tarifelor maximale pentru abonamentele elevilor, impuse de Ordonanța Guvernului nr. 69/2016. Din cauza dispariției reducerilor pentru elevi și a faptului că transportatorii vor putea stabili prețurile pentru abonamentele elevilor fără vreo restricție, presiunea financiară pusă asupra elevilor și subsecvent asupra școlilor va fi una prea mare. De aceea, considerăm că Ministerul Educației Naționale nu va susține decontarea integrală a navetei elevilor, deși aceasta este prevăzută de lege.

Solicităm Guvernului României retragerea prevederilor privind eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice și asigurarea că drepturile elevilor nu vor mai fi atinse în favoarea altor interese, în special având în vedere situația alarmantă a abandonului școlar în România, rata părăsirii timpurii a școlii fiind de 16,4%, așa cum arată Comisia Europeană.

Elevii din județul Constanța vor avea noi reprezentanți! Asociația Elevilor din Constanța și-a ales 3 noi vicepreședinți!

De la stânga la dreapta: Andrei-Mihai Tănase, Denisa Mocanu, Andreea-Sabina Spătariu, Mihai Sebastian Mirea și Adrian Alexandru Anghel

În data de 3 martie a.c., membrii Asociației Elevilor din Constanța s-au reunit în cadrul ședinței Adunării Generale, organul suprem de luare a deciziilor, prilejuită de organizarea alegerilor pentru funcțiile vacante din cadrul Biroului de Conducere.

În funcția de președinte al AEC a fost ales pentru a doua oară Andrei-Mihai Tănase, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, după ce a ocupat această funcție și în perioada martie 2018 – martie 2019.

„Odată cu preluarea primului mandat ca președinte al AEC mi-am asumat angajamentul că viața mea de liceu va fi marcată de reprezentare a elevilor, nu mi-am propus să fie ceva pe termen scurt. Astăzi am fost reales în funcția de președinte al AEC și tot ce pot spune este că sunt etern recunoscător colegilor mei că mi-au acordat încrederea de a duce mai departe pentru încă un an povestea frumoasă pe care AEC o înfățișează. Urmează un an dificil, în care îmi propun să pun accentul pe comunicarea cu elevii, în special în mediul rural, deoarece problemele cele mai mari își fac simțită prezența în școlile de la sate. Totodată, îmi propun ca pe durata acestui mandat să soluționez problema transportului județean al elevilor, demers prioritar pentru mine și în mandatul anterior.” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Totodată, în vederea exercitării funcției pentru un mandat de un an, au fost aleși și următorii membri ai Asociației, pentru a deservi ca vicepreședinți ai Asociației Elevilor din Constanța:

  • Denisa Mocanu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”
  • Andreea-Sabina Spătariu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național de Arte ”Regina Maria”
  • Mihai Sebastian Mirea, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”
  • Adrian Alexandru Anghel, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic ”George Călinescu”

Îmi doresc ca pe parcursul mandatului meu să contribui la soluționarea unei probleme importante din sistemul de învățământ românesc, și anume cea a discriminării. Fie ea între elevi sau în relația elev-profesor, din păcate, fără să ascundem gunoiul sub preș, ne confruntăm zi de zi cu această hibă a societății. A te implica în AEC înseamnă a îți dedica timpul și resursele spre a-i ajuta pe cei ce nu se pot ajuta singuri, iar acest lucru constituie motivația noastră în a abandona tiparul și a face ceva diferit, chiar dacă nu este un drum ușor.” – afirmă Andreea-Sabina Spătariu, vicepreședinte AEC

Pentru acest mandat mi-am propus să duc mai departe demersurile începute de predecesorii mei în funcție, demersurile pentru mărirea cuantumului burselor și pe cel al problematicii transportului județean, propunându-mi însă să contribui prin demersuri noi în mod concomitent. Scopul meu principal este să respect obiectivele de bază ale Asociației și să contribui la crearea unui sistem de învățământ concentrat în jurul elevilor.” – a declarat Mihai Mirea, vicepreședinte AEC


Membrii Biroului de Conducere al Asociației se vor întâlni zilele acestea în vederea stabilirii strategiei organizației pentru mandatul 2019-2020, urmând ca aceasta să fie făcută publică în cel mai scurt timp.

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

Educația, o prioritate nu doar în timpul discursurilor politice! AEC solicită creșterea cuantumului bursei de merit din Municipiul Constanța!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită primarului Decebal Făgădău să susțină rezultatele elevilor din Municipiul Constanța și să crească cuantumul bursei de merit la suma de 104 lei pentru cei peste 10.000 de beneficiari. 

Deși în campaniile locale primarul Municipiului Constanța se laudă cu investițiile făcute în educație și cu dorința lui de a ajuta elevii din Constanța să beneficieze de o educație calitativă, într-un mediu care asigură liberul acces la educație, se pare că investiția în educație nu se numără neapărat printre principalele subiecte de interes ale celor aflați la conducerea orașului.

Un exemplu ar fi bursa de merit, care deși nu poate acoperii cheltuielile necesare mersului la școală (atât cele ce țin de procurarea rechizitelor școlare, abonamentul la transportul local, cât și cele ce pot apărea ca urmare a investiției deficitare în educație, cum ar fi așa-numitul “fond al școlii/clasei”), nu a mai fost majorată din toamna anului 2018, rămânând la aceeași sumă derizorie de 50 de lei.

Investițiile în educație au efecte benefice atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, reducerea ratei abandonului școlar, aflată în creștere de la an la an, dar și creșterea procentului de promovabilitate la examenele naționale. Cele menționate mai sus se numără printre principalele efecte directe ale interesului acordat de către autoritățile locale pentru educația tuturor copiilor. Constanța, unul dintre importantele reședințe de județ din România, nu se numără, din păcate, printre cele în care educația și investiția în educație sunt considerate ca fiind o prioritate pentru aleșii locali.

Amintim faptul că, la începutul anului școlar în curs, Asociația Elevilor din Constanța a solicitat creșterea bursei de merit la suma de 104 lei, suma calculată în funcție de salariul minim pe economie, astfel încât să poată acoperii nevoile minime ale elevilor din orașul nostru. 

Astfel, solicităm aleșilor locali, primarului Decebal Făgădău, Consiliului Local să dovedească, în al doisprezecelea ceas, că educația reprezintă pentru ei o prioritate nu doar în cadrul discursurilor politice, în timpul campaniei electorale, prin asigurarea unui cadru optim învățării, prin investiția în copii, în educația lor și în posibilitatea de a se dezvolta. Considerăm necesară acordarea de interes burselor de merit, neglijate până acum de către cei aflați la conducerea orașului, pentru că, până la urmă, ele pot reprezenta ajutorul necesar unui copil în lupta împotriva abandonului școlar.

“Bursele de merit, cele de care beneficiază cel mai mare număr de elevi din orașul nostru, ar trebui să reprezinte un sprijinul lunar pentru educație. Din păcate puținii bani pe care îi primim la momentul de față, cu întârzierile de rigoare, nu sunt suficienți nici pentru achiziționarea unui abonament pentru transportul local.  Ideea cu traseele speciale pentru elevii este una bună, dar nu acoperă, din păcate toate rutele, iar până când acestea vor fi mult mai accesibile ca program și rute, suntem nevoiți să folosim transportul în comun. Posibilități pentru creșterea reducerii există, dar primăria s-a limitat la pragul minim de 50% impus de lege.”- Andreea-Sabina Spătariu, vicepreședinte AEC

Modificări la Legea educației- va fi transportul elevilor cu adevărat gratuit?

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) trage un semnal de alarmă asupra măsurilor ce necesită a fi implementate ca urmare a modificărilor privind transportul elevilor aduse la Legea educației naționale nr. 1/2011.

Luni, 10 februarie a.c, Senatul României a votat modificarea art. 84 din actuala Lege a educației, articol ce face referire la dreptul elevilor la reduceri la transportul local în comun, de suprafață, naval și feroviar, județean și interjudețean.

Conform modificărilor adoptate de Senat, toți elevii din învățământul obligatoriu, profesional și liceal urmează să beneficieze de gratuitate la toate tipurile de transport deja prevăzute în lege, elevii beneficiind până la momentul de față de reduceri de minimum 50%. În plus, un alt element de noutate îl reprezintă extinderea facilităților și pentru transport auto interjudețean, implicit gratuitatea de care urmează să poată avea parte elevii.

Asociația Elevilor din Constanța atrage atenția asupra măsurilor ce necesită a fi implementate ca urmare a modificărilor aduse la Legea educației, măsuri ale cărora neimplementare va face ca transportul elevilor să rămână gratuit doar pe hârtie:

  1. Respingerea de urgență în Parlament a Ordonanței de Urgență nr. 51/2019,  în vederea asigurării respectării drepturilor elevilor la facilități la transportul județean, întrucât aceasta scoate transportul județean din sfera serviciilor publice și implicit face imposibilă acordarea de reduceri sau gratuități elevilor. În plus, odată cu adoptarea acestei OUG, operatorii de transport nu mai pot fi obligați să practice traseele nerentabile sau să aibă curse la intervale regulate, astfel mii de sate rămân izolate de civilizație și zeci de mii de copii nu pot avea acces la servicii de transport de calitate, în unele cazuri aceștia ajungând să își pună viața în pericol pentru a ajunge la școala, pentru a avea parte de acces la educație, alegând să facă autostopul;
  2. Asigurarea de către Ministerul Transporturilor a subvențiilor necesare pentru transportul interjudețean al elevilor, astfel încât reglementarea privind gratuitatea acestora la acest tip de transport să poată fi pusă în aplicare;
  3. Includerea în bugetele locale a sumelor necesare asigurării transportului local în comun gratuit pentru toți elevii.

Considerăm că, fără adoptarea acestor măsuri, elevii nu vor putea beneficia de pe urma modificărilor aduse la LEN, în special a celor ce țin de gratuitatea la transportul județean, acestea urmând a fi mai mult de formă, fără a avea aplicabilitate în contextul legislației ce reglementează transportul public în comun la momentul actual.

Astfel, Asociația Elevilor din Constanța solicită Parlamentului României respingerea în cel mai scurt timp a Ordonanței de Urgență nr. 51/2019, ordonanță ce pune în pericol liberul acces la educație, crescând astfel și mai mult rata abandonului școlar din lipsa posibilităților financiare de a ajunge la școala, neputând fi respectat dreptul elevilor la tarife reduse sau la gratuitate.

Solicităm Ministerului Transportului să ia act de aceste modificări și să asigure subvențiile necesare în vederea respectării gratuității elevilor la transportul interjudețean. De asemenea, facem apel la toate autoritățile locale să nu trateze cu superficialitate drepturile elevilor și să ia măsurile necesare asigurării tuturor drepturilor acestora, inclusiv gratuitatea la transportul local în comun.

Ministerul educației și cercetării decide să testeze rezistența la căldură pentru examenele de Bacalaureat și Evaluarea Națională!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită ministrului educației, Monica Anisie, modificarea de urgență a ordinului de ministru privind calendarul anului școlar 2020-2021, astfel încât școala să înceapă cel târziu pe 10 septembrie, având în vedere structura ineficientă adoptată la acest moment. 

    Ieri, 6 februarie, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul de ministru privind structura anului școlar. Astfel, conform actului adoptat, cursurile din anul școlar 2020-2021 ar trebui să înceapă la data de 14 septembrie, urmând a se finaliza la data de 19 iunie. La începutul anului, atât reprezentanții elevilor, cât și cei ai părinților, au solicitat în cadrul Comisiei de Dialog Social din Cadrul Ministerului, dar și public, ca anul școlar să înceapă la data de 1 septembrie, urmând a se finaliza mai devreme. 

Observăm cu profundă dezamăgire că Ministerul Educației, autoritatea care este responsabilă să se asigure că măsurile luate în acest domeniu au în centru interesul superior al elevului, au cedat la presiunile exercitate de o parte a societății civile și au ales să dispună începerea cursurilor la o dată târzie. Această decizie este una cel puțin ineficientă, date fiind următoarele argumente:

  1. Examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat se vor susține, așa cum este cutuma, după ce se finalizează cursurile. Astfel, există riscul ca desfășurarea lor să aibă loc în luna iulie, atunci când temperaturile sunt foarte ridicate. Astfel, în absența condițiilor necesare în sălile de clasă (precum aparate cu aer condiționat), adevărata dificultate a elevilor nu va fi conținutul subiectelor, ci rezistența la temperaturi de 35-40 de grade celsius. 
  2. În luna iunie, capacitatea de concentrare la clasă este scăzută, astfel că, de regulă, cursurile nu se pot desfășura în mod eficient. Având în vedere că elevii de la învățământul cu profil teoretic finalizează școala la data de 19 iunie, iar cei de la învățământul tehnologic, așteptările sunt ca în acea perioadă actul de învățare să nu poată fi desfășurat eficient.
  3. Deși conform rapoartelor Comisiei Europene România este printre țările cu cele mai puține zile de școlarizare, programa din țara noastră este printre cele mai încărcate din Europa. Astfel, având în vedere faptul că anul școlar a fost scurtat prin reintroducerea vacanței din luna februarie, elevii și profesorii vor avea și mai puțin timp pentru a parcurge programa, astfel rezultând în absorbția ineficientă a cunoștințelor. 

Condamnăm ferm decizia ministrului educației de a ignora în mod conștient solicitările reprezentanților beneficiarilor  primari ai educației și o somăm pe doamna ministru, Monica Anisie să modifice de urgență ordinul de ministru privind structura anului școlar. 

Guvernul României pune în pericol acordarea burselor elevilor! AEC solicită retragerea proiectului de hotărâre de guvern privind cuantumul minim al burselor!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită ministrului educației, Monica Anisie, retragerea proiectului de hotărâre de Guvern privind stabilirea unui cuantum minim de 150 de lei pentru bursele elevilor, având în vedere lipsa alocării finanțării aferente acestor burse de la bugetul de stat. 

Conform Legii educației, elevii beneficiază de burse de merit, performanță, studiu și ajutor social. Cuantumul acestor burse, precum și numărul lor se stabilește de către consiliile locale. Finanțarea burselor pentru elevi provine din două surse distincte: bugetul local și sume defalcate din taxa pe valoare adăugată din bugetul de stat, pentru finanțarea complementară. 

Din anul 2011 și până la acest moment, în Legea bugetului de stat nu au venit sume defalcate pentru finanțarea școlilor, deși Legea educației prevedea această obligație. Din această cauză, la nivelul întregii țări, consiliile locale au fost nevoite să acopere finanțarea aceasta strict din bugetele locale, fapt ce a dus la diferențe foarte mari între cuantumurile acordate de către unele primării. Aceste diferențe ajungeau chiar la sute de lei. 

În luna ianuarie a anului trecut, Legea educației a fost modificată în sensul introducerii ideii de cuantum minim al burselor la nivel național, care urma a fi stabilită prin hotărâre de Guvern. În anul trecut, această hotărâre de Guvern a prevăzut drept cuantum minim cel alocat în anul bugetar anterior, deoarece statul nu ar fi putut obliga primăriile să dea o anumită sumă de bani pentru burse atâta vreme cât nu le acordau și finanțarea necesară. 

Astăzi, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării a fost publicat un proiect de hotărâre de Guvern care stabilește drept cuantum minim pentru toate bursele 150 lei. În absența unei finanțări corespunzătoare, impunerea acestei obligații poate duce la zeci de primării care vor înceta acordarea burselor, pe motiv că nu au resursele necesare, astfel elevii putând rămâne fără burse. 

Totodată, este în totală contradicție cu principiul echității ca toate bursele să aibă același cuantum minim, acesta fiind și unul atât de mic. Bursele pentru elevi trebuie acordate în funcție de nevoile pe care aceștia le au, iar în acest sens, bursele de ajutor social și studiu ar trebui să aibă un cuantum mai ridicat, deoarece de ele beneficiază elevii aflați în risc de abandon școlar. 

Pe cale de consecință, solicităm ministrului educației retragerea proiectului de hotărâre de Guvern privind cuantumul minim al burselor. Totodată, solicităm ca la prima rectificare bugetară să fie alocați banii necesari pentru finanțarea complementară a școlilor. 

Legea pentru protecția profesorilor strică echilibrul sistemului de învățământ! Asociațiile de elevi din România cer Președintelui României să nu o promulge!

Asociațiile de elevi din Constanța, București cer Președintelui României să nu promulge Legea pentru protecția cadrelor didactice, aceasta oferind profesorilor posibilitatea de a comite abuzuri fără a fi sancționați. Totodată, reprezentanții elevilor solicită Avocatului Poporului, doamna Renate Weber, să sesizeze Curtea Constituțională în cazul în care legea va fi promulgată. 

În data de 3 februarie, Senatul României a adoptat proiectul legislativ nr. 592/2016, prin care se acordă o serie de drepturi cadrelor didactice, printre care și prezumția de veridicitate a afirmațiilor acestora. Astfel că, în ipoteza în care un profesor acuză un elev pe nedrept, acuzațiile vor fi considerate adevărate până la proba contrarie. 

Drept exemplu, dacă un profesor jignește un elev, iar elevul îi răspunde acestuia pe un ton mai ridicat, iar profesorul decide să sesizeze instanța pentru acest lucru, spunând că elevul l-a insultat, atunci acuzațiile se consideră adevărate dacă elevul nu poate dovedi că este nevinovat. Astfel, având în vedere cultura fricii cultivată în sistemul de învățământ românesc, există șanse mari ca ceilalți elevi din clasă să nu îl ajute. În acest context, elevul ar putea fi condamnat fiind nevinovat. 

Tragem un semnal de alarmă asupra faptului că această lege atentează la echilibrul relațiilor de la nivelul școlilor, dintre elevi, profesori și părinți, oferind o putere nejustificată de a comite abuzuri anumitor cadre didactice. În contextul haosului din sistemul de învățământ românesc, considerăm crucial ca valoarea promovată de către stat să fie dialogul dintre actorii educaționali, ci nu supremația unora. 

Mai mult decât atât, legea prevede sancționarea amenințării sau agresiunii asupra unui cadru didactic, faptă ce este deja pedepsită în acest moment de către Codul Penal indiferent de profesia pe care victima o urmează. 

În acest sens, asociațiile de elevi cer Președintelui României să ia măsuri în sensul cultivării spiritului de dialog pe care proiectul de viziune al acestuia asupra sistemului de învățământ, România Educată, îl plasează în centrul unui proces instructiv-educativ eficient. 

Termenul a expirat! AEC va depune o plângere penală împotriva membrilor Guvernului către Președintele României și Parchetul de pe lângă Înalta Curte!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) va depune marți o cerere de începere a urmăririi penale pe numele membrilor Guvernului, responsabili de problema transportului elevilor, la Administrația Prezidențială și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a expirării termenului de 15 ianuarie acordat pentru ca aceștia să se asigure că fiecare elev din România are posibilitatea de a ajunge la școală. 

În data de 8 ianuarie, reprezentanții AEC au transmis către membrii Guvernului pachete cu revendicările pe care le au față de guvernanți în privința problemei transportului, povești ale unor copii care nu pot ajunge la școală sau se confruntă cu probleme din cauza lipsei banilor de transport, precum și autobuze de jucărie, ca însemn pentru lipsa de interes a miniștrilor față de situația elevilor. Această acțiune a reprezentat începutul campaniei #VremTransport. 

Alături de pachete a fost lansat și un ultimatum pentru guvernanți: dacă problema transportului elevilor nu va fi rezolvată până la data de 15 ianuarie, AEC va cere urmărirea penală a persoanelor responsabile. Seria de revendicări a fost următoarea: 

  • respingerea în Parlament a Ordonanței „abandonului școlar” nr. 51/2019, care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice și, astfel, a dus la imposibilitatea acordării reducerilor pentru elevi și alte categorii dezavantajate, precum și abandonarea traseelor neprofitabile, lăsând mii de comunități fără transport. 
  • abrogarea HG nr. 309/1996 și modificarea art. 105 din Legea educației pentru a elimina contradicțiile legislative în ceea ce privește acordarea reducerilor pentru elevi
  • abrogarea HG nr. 863/2016, pentru a debloca decontarea integrală a navetei elevilor în România

Până la acest moment, guvernanți nu au transmis niciun răspuns cu privire la solicitările AEC, acestea fiind total ignorate. Din lipsa de acțiune nu putem înțelege decât o dovadă de dezinteres față de elevii care merg kilometri întregi pe jos până la școală, unii dintre ei prin zone ce îi pun în pericol, precum păduri, așa cum a fost cazul din Buzău, față de elevii care sunt nevoiți să folosească cursele „la ocazie” și față de elevii ai căror familii fac sacrificii foarte mari pentru a le asigura transportul până la școală. 

În acest sens, ne dorim să anunțăm că reprezentanții elevilor pun piciorul în prag și vor trece la măsuri drastice, începând cu cererea urmăririi penale a membrilor Guvernului. Ne dorim ca în perioada ce urmează să anunțăm organizarea unor proteste, atât în Constanța, cât și în capitală. 

Transportul elevilor – istorie, probleme, soluții.

foto: Știrile ProTV

Într-un stat unde ne dorim ca educația să guverneze viitorul, măsurile de protecție socială a elevilor sunt cruciale. Statul are datoria de a se asigura că fiecare copil are posibilitatea să ajungă la școală. Totuși, de multe ori interesele lumii economice nu se intersectează cu acest scop, motiv pentru care statul trebuie să intervină.

I. Reducerile pentru transportul județean al elevilor

La acest moment, Legea educației prevede, la art. 84, alin. (1), dreptul fiecărui elev de a primi bilete și abonamente de transport între localitățile județului cu o reducere de 50%. Totodată, la art. 84, alin. (2), aceeași lege indică dreptul elevilor orfani, al celor cu cerințe educaționale speciale și al celor asupra cărora s-a instituit o măsură de protecție specială (plasament, supraveghere specializată) de a beneficia de gratuitate pentru același tip de transport.

De-a lungul timpului, reducerea pentru elevi la transport a fost percepută în două moduri diferite:

  1. Elevul își cumpără biletul/abonamentul de la firma de transport deja redus, deci plătește doar o parte sau deloc din el. Firma de transport își recuperează ulterior banii de la consiliul județean.
  2. Elevul își cumpără biletul/abonamentul la preț întreg de la firma de transport, urmând să își deconteze o parte sau pe tot de la școală.

Avem, deci, două metode total diferite, fiecare cu actorii ei. Ambele metode sunt prevăzute în legislația actuală, în paralel. Astfel, niciuna dintre ele nu a fost aplicată, iar dreptul elevilor de a beneficia de reduceri pentru transportul județean a fost încălcat încă din anul 1995!

În anul 2018, Asociația Elevilor din Constanța începea o mișcare pentru a obține acordarea reducerilor la transportul județean pentru elevii din județul Constanța, care avea să se dovedească a fi unul dintre cele mai complicate demersuri, din cauza dezinteresului oamenilor politici, populismelor și a dificultății legislației.

Începuturile demersului

În luna iunie, AEC trimitea o adresă către Consiliul Județean Constanța prin care solicitam să acorde aceste reduceri pentru elevi. Răspunsul din partea autorităților venea la o lună distanță, cu o zi înainte de împlinirea termenului legal și transmitea că nu pot fi oferite reduceri pentru elevi din bugetul județean, argumentând prin 3 mari piedici:

  • Art. 105 din Legea educației, care spunea că reducerile elevilor sunt asigurate din bugetele locale (ale comunelor, orașelor sau municipiilor)
  • Hotărârea Guvernului nr. 309/1996, adoptată după protestele studenților și care prevede drept mod de acordare a reducerilor varianta nr. 2
  • Ordinul Ministrului Învățământului nr. 4055/1996, care susținea cele două acte de mai sus.

Aceste 3 piedici erau combătute de AEC prin legile din domeniul transportului, care prevedeau în mod clar cum trebuie să fie acordate reducerile pentru categoriile protejate. După un lung șir de proteste, urmate de prezentarea soluțiilor reprezentanților consiliului județean, AEC mergea în instanță, în data de 23 august, pentru a obține reducerile elevilor.

Refuzul autorităților de a acorda reduceri pe calea prezentată de AEC nu trebuie în niciun caz văzut doar ca pe o chichiță legislativă, pentru că interesele din spatele acestuia erau mult mai mari și le vom detalia pe scurt în cele ce urmează.

Servicii publice

La nivel european a fost stabilit faptul că unele servicii trebuie să poată fi accesate de orice cetățean, indiferent de condițiile lui sociale. Totuși, nu fiecare cetățean își permite din punct de vedere financiar sau geografic să aibă acces la unele servicii. Transportul este unul dintre ele.

Astfel, unii cetățeni trebuie să beneficieze de reduceri sau condiții speciale de transport. Totuși, dacă firmele care asigură transportul ar acorda reduceri sau implementa anumite măsuri pentru cetățeni, există riscul ca ei să iasă în pierdere. Astfel, autoritățile pot intervenit și asigura firmei de transport banii pe care îi pierde, astfel încât să nu iasă în pierdere, în schimbul îndeplinirii unor obligații (numite obligații de serviciu public).

Așadar, în momentul în care un stat membru al U.E. decide că vrea să impună acest obligații și să asigure banii pierduți de firmele de transport, el poate face asta, caz în care respectivul tip de transport devine serviciu public. Transportul județean este serviciu public încă din anul 2007, fiind astfel declarat prin Legea nr. 92/2007, care obliga fiecare consiliu județean în parte să încheie contracte cu o singură firmă de transport care să practice transportul pe un traseu, în urma unor licitații.

Povestea din spatele refuzului CJC

Într-o interpretare mai largă, obligația de a încheia aceste contracte există încă de la Ordonanța Guvernului nr. 86/2001. Totuși, peste jumătate dintre consiliile județene din România au ales să încalce în mod fragrant legea și să nu le încheie. De multe ori, la nivelul județelor a existat un blat între firmele de transport și consiliile județene, un fel de „lasă-mă să te las”. Firmele puteau circula pe rute fără nicio obligație, președinții de consilii județene nu erau nevoiți să dea bani din buget pentru asigurarea transportului.

Același lucru s-a întâmplat și la Constanța, din vina unui funcționar public care a afirmat printr-un document intern că nu este necesară încheierea de contracte, motiv pentru care ele nu au fost încheiate. Astfel, refuzul CJC de a respecta legea și a acorda reduceri pentru elevi are în spate și frica de a nu ieși la iveală încălcarea legii timp de atâția ani.

Dacă la acel moment, legislația era foarte încurcată și neclară, în data de 30 decembrie 2018 ea a fost clarificată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 328/2018. Această lege modifica Legea nr. 92/2007, a transporturilor, introducând art. 19^1, care prevedea posibilitatea consiliilor județene de a acorda facilități la transportul județean categoriilor protejate, și art. 42, alin. (4) care prevedea că banii pentru aceste facilități de transport sunt asigurați din bugetul județean.

Acela a fost momentul în care speranțele păreau să fie mai intense decât oricând, deoarece legea era clară. Totuși, CJC a refuzat în continuare să încheie contractele și să acorde reduceri pentru elevi, prevalându-se, de data aceasta, în mod nejustificat, de normele de aplicare ale Legii nr. 328/2018. Acest răspuns a dat startul protestelor Asociației Elevilor din Constanța din luna ianuarie. Purtate sub devize precum „Legea poa’ să zică, CJC-ul nu aplică” sau „Minciunile se plătesc, elevii ies la protest”, protestul a reușit să obțină o promisiune publică din partea președintelui CJC, Marius-Horia Țuțuianu, că reducerile elevilor vor fi acordate.

După o așteptare de 60 de zile, normele au apărut, iar reprezentanții CJC păreau să fie convinși să rezolve problema. Totuși, singurii convinși am fost noi. În realitate, în culisele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, președinții de consilii județene, împreună cu firmele de transport din România pregăteau o lovitură uriașă pentru transportul județean, din care nu avea să se trezească nici astăzi.

OUG nr. 51/2019 sau Ordonanța abandonului școlar

În luna aprilie, pe site-ul web al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a apărut Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea unor acte normative în domeniul transportului. Ce însemna acest proiect? Că lupta era câștigată de către baronii locali, președinți de consilii județene care nu voiau să dea bani pentru reducerile categoriilor dezavantajate, și firmele de transport, pe care proiectul le lăsa să facă ce vor din transportul județean.

Proiectul acesta, materializat ulterior în celebra OUG nr. 51/2019, elimina transportul județean din sfera serviciilor publice. În concret, consiliile județene nu mai erau nevoite să încheie contracte, să acorde reduceri pentru elevi, studenți, persoane cu dizabilități, etc.. Totodată, dacă înainte firmele de transport puteau să fie obligate, în schimbul recuperării pierderilor, să meargă pe toate traseele, indiferent dacă făceau profit sau nu, acest proiect lăsa mii de sate izolate de civilizație.

Mobilizarea din partea societății civile a fost una foarte rapidă, AEC reușind să strângă în jurul ei asociații de elevi din toată țara, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, sindicatele profesorilor, precum și organizații naționale cu scop în promovarea drepturilor copilului și a incluziunii în educație, pentru o scrisoare deschisă către Guvern, prin care solicitam retragerea proiectului de ordonanță.

AEC a participat la nenumărate dezbateri publice și întâlniri pe această temă, dar cele mai memorabile sunt fără îndoială cele din dățile de 21 și 24 iunie. Pe 21 iunie, reprezentanți ai Asociațiilor de elevi din Constanța, București și Vâlcea se întâlneau la Restaurant Ambasador, în Neptun, cu prim-ministrul României, Viorica Dăncilă. În momentul în care am explicat problema, doamna Dăncilă a fost mai mult decât dornică să ajute, chiar explicându-i pe un ton autoritar ministrului dezvoltării de la acea vreme, Daniel Suciu, să rezolve neapărat problema și să nu facă nimic ce ar afecta elevii și reducerile lor la transport.

La acel moment, domnul Suciu era mai mult decât deschis. Ne-a invitat să purtăm o discuție la Ministerul Dezvoltării în data de 24, luni. După 3 ore în care reprezentanții AEC și AEBI au încercat să explice secretarului de stat, Sirma Caraman, problemele ce vor apărea ca urmare a acestei ordonanțe, timp în care chiar și un director general din cadrul ministerului înțelesese problema, rezultatul a fost unul negativ.

„Am ieșit din biroul domnului ministru Daniel Suciu spunându-i că dacă nu va opri adoptarea acestei ordonanțe de îndată, este autorul moral al situației miilor de elevi care vor abandona școala” Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Următoarea zi, OUG nr. 51/2019 era adoptată, urmând să intre în vigoare în data de 28 iunie. Cinismul de care guvernanții au dat dovadă la acel moment se resimt până în ziua de azi.

Tentativa de a opri un dezastru

La acel moment, mobilizarea de care a fost nevoie era una gigantică. AEC, alături de celelalte asociații de elevi din țară, a lansat o petiție către Avocatul Poporului prin care solicitam atacarea OUG nr. 51/2019 la Curtea Constituțională a României. Din fericire, nou-numitul Avocat al Poporului de la acea vreme, Renate Weber, s-a arătat deschis la a ajuta elevii, atacând, în data de 2 august, ordonanța la CCR.

Între timp, la finalul lunii iulie, România a fost lovită de o tragedie care dovedea încă o dată cât de mare este problema generată de OUG nr. 51/2019, Cazul Caracal. În județul Olt, Consiliul Județean nu a încheiat contracte cu operatorii de transport. Din acest motiv, foarte multe dintre trasee nu sunt circulate sau sunt circulate cu o frecvență redusă. Foarte mulți oameni aleg, în contextul acesta, să practice cursele la ocazie.

În aceeași perioadă, asociațiile de elevi continuau demersurile în Parlamentul României pentru a obține respingerea OUG nr 51/2019. Reprezentanți ai asociațiilor din Constanța și București au participat la ședințele fiecăreia dintre cele 3 comisii avizatoare, precum și la cea raportoare. Dezamăgirile apăreau pe bandă rulantă, Comisia de buget, finanțe și bănci fiind prima care a acordat un aviz pozitiv, urmată de Comisia de administrație publică, iar apoi de cea de afaceri europene, cu un amendament formulat de Ecaterina Andronescu, dar care nu rezolva problema elevilor în niciun fel.

Cea mai dificilă s-a dovedit a fi Comisia de infrastructură și transporturi, unde senatori au ales ca în loc să discute civilizat cu noi și să dezbatem argumente, au apelat la aroganță, la nepăsare, în momentul în care am încercat să explic efectele nocive ale ordonanței am primit răspunsul „Vezi scaunul ăla? Încălzește-l.”, de la domnul Daniel Butunoi, președintele comisiei.”

Ce a făcut acea comisie, mai mult decât să acorde un raport de admitere, a fost să înrăutățească considerabil problema. La propunerea Ministerului dezvoltării, direcționat, în mod evident, de transportatori, senatorii din comisie au eliminat și ultima fărâmă de control pe care consiliile județene o mai aveau aspra situației transportului județean.

Dacă înainte de acea comisie, consiliile județene rămăseseră, după OUG nr. 51/2019, cu atribuția de a aproba tarifele transportatorilor, după comisie fiecărui operator i s-a dat dreptul de a stabili singur tarifele pe care le practică, timp de încă 4 ani. Din nefericire, camera Senatului s-a dovedit greu de câștigat, în final majoritatea adoptând legea de aprobare a ordonanței în data de 23 septembrie.

Adevărata luptă începea abia în acel moment. Reprezentanții AEC au avut discuții cu toți liderii de grup din Camera Deputaților în următoarele 2 săptămâni, reușind să creeze o stabilitate în jurul ideii de respingere a OUG nr. 51/2019.

Între timp, pe 10 octombrie, era trecută în Parlament moțiunea de cenzură care determina schimbarea Guvernului. În acel moment, speranțele noastre au fost că problema va fi rezolvată, dat fiind faptul că membri ai noului Guvern afirmaseră în trecut că aceasta va fi una dintre priorități. Din păcate, faptele ulterioare urmau să dovedească contrariul.

Între timp, Curtea Constituțională respingea, în data de 28 noiembrie, ca inadmisibilă excepția Avocatului Poporului asupra OUG nr. 51/2019, pe baza unor considerente încă necunoscute, până la publicarea deciziei Curții.

Lupta din Camera Deputaților nu mai era una sigură, deoarece noul partid venit la guvernare amâna din ce în ce mai mult respingerea OUG nr. 51/2019, din motive pe atunci necunoscute de noi. Ulterior, la începutul lunii decembrie, reprezentanții Guvernului apăreau în spațiul public declarând că își doresc să își angajeze răspunderea pentru abrogarea ordonanței. Proiectul prin care au făcut acest lucru a fost ținut secret, redactat peste noapte într-o ședință de Guvern, și s-a dovedit a fi unul care nu rezolva problema, de fapt, ci amâna rezolvarea ei cu încă un an și jumătate.

Concret, proiectul legislativ presupunea inversarea prevederilor OUG nr. 51/2019, dar și oferirea unui termen de un an și jumătate consiliilor județene pentru a încheia contractele de servicii publice cu firmele de transport. La vederea proiectului, reprezentanții AEC au transmis amendamente către guvernanți, dar și către parlamentari, pentru ca problema să fie rezolvată mai rapid. Practic, ne doream ca prin proiectul legislativ să se prevadă obligația consiliilor județene de a realiza atribuirea de urgență a unor contracte provizorii, până la efectuarea procedurii de un an și jumătate, lucru permis de legislația europeană și care ar fi permis consiliilor județene să acorde reduceri elevilor într-un timp cât mai scurt.

Amendamentele au fost ignorate, iar Guvernul și-a angajat răspunderea. Ulterior, Partidul Social Democrat, din care fac parte persoanele care au inițiat dezastruasa Ordonanță 51/2019, au atacat la Curtea Constituțională a României proiectul prin care Guvernul își angaja răspunderea, urmând ca în câteva luni din acest moment să existe o decizie. Între timp, problema rămâne nerezolvată.

Ce a lovit cel mai tare în speranțele noastre a fost faptul că noul Guvern nu numai că ignorase posibilitatea de a rezolva problema, dar ulterior membri ai autorității au afirmat în spațiul public că problema este rezolvată, manipulând opinia publică și lăudându-se că au ajutat elevii, când, de fapt, i-au îngropat și mai tare în problemă. Mai mult decât atât, membrii partidului de la guvernare țin blocată legea de aprobare a OUG în Parlament, pentru a o putea folosi ca o cale de scăpare în cazul în care proiectul inițial dă greș.

Soluția pentru rezolvarea problemei reducerilor elevilor și revendicarea AEC este următoarea: parlamentarii trebuie să respingă de urgență legea de aprobare a OUG nr. 51/2019, să modifice art. 105 din Legea educației pentru a elimina contradicțiile legislative, iar apoi Guvernul trebuie să abroge HG nr. 309/1996, astfel încât cadrul legislativ să fie unul clar, iar consiliile județene să fie obligate să asigure reducerile pentru elevii din întreaga țară.

II. Decontarea navetei elevilor

În 2011, prin actuala Lege a educației, era introdus dreptul elevilor care nu au un liceu în localitatea de domiciliu de a beneficia de decontarea integrală a cheltuielilor de transport către unitatea de învățământ unde studiază, pe bază de abonament, în limita a 50 km, prin bani din bugetul Ministerului Educației Naționale.

Timp de 2 ani, elevii s-au putut bucura de decontarea navetei. În anul 2013, totuși, Guvernul de la acel moment a emis Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, prin care se interzicea școlilor să deconteze mai mult de 26/abonament/lună, pentru o distanță de 3 km. Pentru fiecare kilometru în plus, elevii puteau primi încă 2 lei. Pentru distanța maximă de 50 km, elevii ar fi putut primi, astfel, doar 120 lei, în condițiile în care abonamentele ajungeau și la prețuri de 350-400 lei.

Justificarea acestei ordonanțe a fost faptul că banii alocați pentru decontarea navetei erau prea mulți. Ne punem, totuși, întrebarea, dacă nu dăm bani către elevi pentru a îi ajuta să ajungă la școală, atunci unde am putea da bani?

Timp de 3 ani, atât reprezentanții elevilor, cât și ai părinților au protestat masiv pentru ca naveta elevilor să fie, din nou, decontată integral. Astfel, în anul 2016, după instalarea noului guvern tehnocrat, se părea că soluția este găsită (sau cel puțin asta spuneau ei). Prin OUG nr. 69/2016, era modificată Legea educației în sensul introducerii ideii de tarife maximale pentru operatorii de transport. Mai apoi, a fost emisă HG nr. 863/2016, care stabilea metoda de calcul. pentru aceste tarife.

În concret, operatorilor de transport li se spunea că sunt nevoiți să practice un preț maxim pentru abonamentele elevilor de 3,48 lei/km dus-întors. Din nefericire, acest preț era unul greșit calculat, așa cum vom explica și mai jos:

În general, atunci când se impun obligații ce țin de tarife firmelor de transport, autoritatea care le impune trebuie să se asigure de unul dintre aceste 2 lucruri:

  1. Că tariful acoperă banii pe care îi dă firma de transport pentru întreținere, mentenanță, combustibil, etc (costul operațional) și un profit rezonabil
  2. Că autoritatea asigură recuperarea banilor pierduți de operator dacă prețul maxim nu acoperă costul operațional.

La calcularea prețului maxim din HG nr. 863/2016, nu s-a ținut cont de niciuna dintre condițiile de mai sus. Prețul a fost stabilit ca o medie a prețurilor pe care firmele de transport le practicau, nefăcându-se diferența între zonele geografice sau dacă transportul este județean sau intrajudețean. S-a ajuns, astfel, la prețul de 3,48 lei/km dus întors, pe care firmele de transport nu îl respectă (în mod justificat, ar ieși în pierderi masive).

Cu titlu de exemplu, dacă, în general, pentru 50 km, un abonament costă 350-400 lei, hotărârea de Guvern nu permitea ca firma de transport să îl vândă cu mai mult de 174 lei.

La capătul acestui lanț de greșeli s-au aflat, din nou, elevii. Aceștia au început să cumpere abonamente la prețul normal, deși hotărârea de Guvern preciza prețuri mult mai mici, apoi s-au prezentat la școli pentru a își deconta cheltuielile. Surpriza pe care aceștia au avut-o este că nu au primit banii pe care aveau dreptul să îi primească.

Contabilii unităților de învățământ transmiteau elevilor că nu le vor deconta cheltuielile de transport integral, dat fiind faptul că prețurile abonamentelor lor nu respectă prețurile din HG nr. 863/2016, de teamă să nu le fie ceruți banii înapoi ulterior de Curtea de Conturi, organismul care se asigură că banii publici sunt cheltuiți legal.

Astfel, s-au creat două situații:

  1. Elevii primeau parțial banii înapoi (ex., dacă abonamentul costa 400 lei, iar hotărârea de Guvern spunea că trebuie să fie 174, primeau 174 lei.)
  2. Elevii nu primeau deloc banii înapoi

Ordonanța de Urgență nr. 69/2016 a ajuns în Parlamentul României pentru a fi aprobată, trecând mai departe cu o modificare: aceea că elevii care nu au profilul/filiera/specializarea dorită în localitatea de domiciliu pot beneficia de decontarea navetei. O măsură bună, dar nu suficientă.

După ce fiecare ministru în parte și-a asumat, în discuții informale, abrogarea HG nr. 863/2016, am constatat, cu părere de rău că susținerea acestuia venea din partea funcționarilor publici din minister, în special din direcția de finanțe, care nu doresc abrogarea. Mai mult decât atât, la momentul adoptării acestei hotărâri de Guvern ocupa funcția de secretar de stat în minister doamna Monica Anisie, actual ministru, motiv pentru care cel mai probabil hotărârea a fost semnată de aceasta. (de aici ne putem da seama de ce dumneaei nu dorește abrogarea hotărârii).

În data de 1 noiembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial decizia Curții Constituționale a României prin care sintagma „pe bază de abonamnet” din textul art. 84, alin. (3) din Legea educației era declarată neconstituțională. Astfel, naveta elevilor trebuie, în acest moment, decontată inclusiv pe bază de bilete.

În acest sens, Ministerul Educației trebuie să dea un ordin prin care să stabilească cum se va pune în aplicare decizia curții. În data de 20 decembrie 2019 a fost publicat pe site-ul Ministerului un proiect de ordonanță de urgență care urmărea să modifice Legea educației pentru introducerea unei sume maxime de decontare a biletelor elevilor pentru transport.

Ca urmare a discuțiilor pe care reprezentanții AEC le-au avut cu ministrul educației, a reieșit că doamna Anisie nu cunoștea existența acestui proiect, el fiind încărcat pe website de către funcționarii publici din minister și ulterior retras din secțiunea „consultare publică”. Ulterior, la o ședință a Comisiei de Dialog Social, Secretarul General al Ministerului, Ioana Lazăr, a menționat faptul că proiectul va fi oricum adoptat, deoarece „nu ne permitem să avem situații în care elevii merg de 6 ori pe zi la școală și înapoi sau să meargă cu taxi-ul, iar statul să plătească”.

Soluție: Este necesară abrogarea HG nr. 863/2016 și modificarea Legii educației în sensul eliminării noțiunii de „tarife maximale” din art. 84 și adoptarea unor norme de aplicare a deciziei CCR care să nu prevadă niciun plafon. O altă soluție ar fi stabilirea unei modalități de a compensa firmele de transport pentru banii pierduți, astfel încât ei să poată respecta prețurile din hotărârea de Guvern. Totodată, se pot stabili tarife maximale noi, care să plece de la costul operațional al firmelor, ca ele să fie legale și respectate.

Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, având în vedere faptul că deja soarta a zeci de mii de elevi a fost prea mult marginalizată, ignorată, Asociația Elevilor din Constanța trebuie să pună piciorul în prag. Pentru elevii care merg kilometri întregi pe jos până la școală, pentru elevii care se pun în pericol zilnic folosind cursele la ocazie, pentru elevii din familii unde salariul părinților merge în mare parte pe abonamentul de transport, dăm startul campaniei #vremtransport!

Guvernanții au termen până în data de 15 ianuarie să rezolve această problemă. În caz contrar, AEC va începe acțiunile împotriva Guvernului, prima dintre acestea fiind trimiterea unei sesizări către Președintele României, Klaus-Werner Iohannis, pentru a îi cere să solicite începerea urmăririi penale a Prim-ministrului României, Ludovic Orban, ministrului educației și cercetării, Monica Anisie și ministrului dezvoltării, Ion Ștefan, urmată de un șir de proteste și greve din partea elevilor, la nivel național.

Membrii AEC au ales 4 noi reprezentanți!

Autor: Cătălin Ghiorghiță, fotograf AEC

Vinerea trecută membrii AEC s-au reunit în cadrul ședinței Adunării Generale, pentru a alege 4 noi elevi care să îi reprezinte în următorul an. Ca urmare a alegerilor, au fost ocupate toate posturile vacante din cadrul Biroului de Conducere.

Astfel, noua componență a Biroului de Conducere este următoarea:

  • Andrei-Mihai Tănase, clasa a XI-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” – președinte
  • Ariana Cartoafă, clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” – vicepreședinte
  • Andreea-Augustina Constantin, clasa a X-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” – vicepreședinte
  • Ariana Dudună, clasa a VIII-a la Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” – vicepreședinte
  • Ema-Lucia Ludvig, clasa a X-a la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” – vicepreședinte
  • Andreea-Sabina Spătariu, clasa a XI-a la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” – vicepreședinte
  • Roxana-Ioana Șerban, clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Traian” – vicepreședinte

Cele 4 membre noi ale Biroului de Conducere și-au exprimat în cadrul Adunării Generale o serie de măsuri pe care vor să le implementeze odată ajunse pe mandat:

Faptul că am fost aleasă vicepreședinte AEC reprezintă un mare pas pentru mine. Pe viitor, îmi doresc sa crească reprezentativitatea asociatiei prin consultarea cu elevi din învățământul special, învățământul confesional și învățământul militar.” – Ariana Dudună, vicepreședinte AEC

A fi aleasă în funcția de vicepreședinte în Asociația Elevilor din Constanța reprezintă o deosebită oportunitate de a constribui la dezvoltarea interna a organizatiei, dar și de a lua parte la schimbarea sistemului de învățământ în mai bine.” Ariana Cartoafă, vicepreședinte AEC

Sunt bucuros că am reușit să completăm echipa, dar mai ales că a fost completată cu 4 colege de-ale mele pe care personal le consider foarte competente și cu idei foarte bune. Alături și de colegele mele mai vechi, Sabina și Roxana, vom reuși să reprezentăm cât mai bine elevii din întreg județul, sunt sigur de acest lucru.” – Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Proiectul de OUG publicat de Ministerul Educației aruncă transportul elevilor în haos! Asociațiile de elevi din țară cer demisia Monicăi Anisie!

Asociațiile de elevi din țară (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor și Asociația Elevilor din Maramureș) solicită premierului Ludovic Orban demiterea ministrului educației, Monica Anisie, după ce pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării a fost publicat un proiect de ordonanță de urgență care aruncă transportul elevilor în haos și plafonează din nou naveta elevilor. 

Proiectul propus de Ministerul Educației și Cercetării urmărește să modifice art. 84, alin. (3) din Legea educației naționale în sensul introducerii unor „cuantumuri maxime” pentru sumele ce pot fi decontate elevilor, urmând ca Guvernul să stabilească aceste sume printr-o hotărâre de Guvern în termen de 30 de zile. 

Concret, elevilor nu li se vor putea deconta cheltuielile de transport integral, ci în baza unui plafon stabilit de Guvern, la fel ca între 2013 și 2016, când a fost adoptată OG nr. 29/2013, iar din 400 de lei, suma aproximativă pentru  un abonament pe o distanță de 50 km, elevilor li se decontau doar 120 de lei. 

Nota de fundamentare a proiectului folosește drept temei și exagerează decizia Curții Constituționale a României nr. 657/2019 care a declarat sintagma „pe bază de abonament” din art. 84, alin. (3) din Legea educației ca fiind neconstituțională și discriminatorie, având în vedere faptul că nu toți operatorii vând abonamente, conform definiției, ci mai degrabă pachete de bilete ce nu puteau fi decontate. Astfel, măsura propusă de Ministerul Educației va permite decontarea biletelor elevilor, dar în sume maxime stabilite de Guvern.

Deși decizia este una simplă și stabilește un lucru foarte important, corectând, de asemenea, una din problemele transportului elevilor, Ministerul Educației, condus de către Monica Anisie, caută să mai aducă încă un afront acestui subiect, prin plafonarea decontării navetei elevilor. Astfel, pentru decontarea cheltuielilor elevilor, se introduce din nou un plafon, la fel ca în 2013, prin OG nr. 29/2013. 

Dorim să atragem atenția că în acest moment ministrul educației, Monica Anisie, dorește să ia măsuri chiar aflate în contradicție cu obiectivele pe scurt ale MEC, din anexa 3 la bugetul ministerului, care prevedea că unul dintre obiective este „inițierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor și cadrelor didactice și pentru finanțarea transportului școlar intrajudețean;”

Astfel, deși reprezentanții Guvernului se laudă săptămânal că susțin educația și vor să ajute elevii, de fapt, din nevoia de a cheltui cât mai puțini bani, iau măsuri contra elevi. Cea propusă prin acest proiect este una dintre ele. În loc ca MEC să pună în aplicare în mod corect Decizia CCR, autoritatea o interpretează în mod eronat pentru a nu aloca bani în vederea decontării integrale a navetei.

Pe cale de consecință, asociațiile de elevi cer demiterea ministrului educației, Cristina-Monica Anisie și retragerea de urgență a proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului de pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. 

Școala Gimnazială din comuna Corbu lasă repetenți elevii care se automutilează! AEC solicită modificarea de urgență a regulamentului școlar!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită modificarea de urgență a regulamentului Școlii Gimnaziale Gheorghe Lazăr din comuna Corbu, care prevede sancționarea cu 5 puncte scăzute la purtare a elevilor care se automutilează. 

AEC desfășoară în această perioadă analiza regulamentelor unităților de învățământ din județul Constanța, membrii grupului de lucru verificând cu atenție prevederile acestora, în vederea identificării și corectării oricărei prevederi nelegale. Și în anul trecut au fost identificate o serie de prevederi care se puteau încadra ușor în categoria celor aberante, dar în acest an a fost identificată o prevedere care este nu numai nelegală, dar care demonstrează cinismul persoanelor ce au redactat acest regulament. 

La art. 141 din regulament, transmis către AEC ca urmare a unei solicitări de informații de interes public, este prevăzut „nomenclatorul actelor de violență”. Printre alte prevederi, la partea a 4-a a acestui tabel, punctul 4, se regăsește fapta de „automutilare”, pedepsită cu scăderea a 5 puncte la purtare.

Dorim să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că automutilarea apare, de cele mai multe ori, în rândul elevilor, ca urmare a unor probleme sociale, precum bullying-ul, situația familială și altele, starea psihologică a persoanei fiind deteriorată. În aceste cazuri, este absolut necesară intervenția urgentă a instituțiilor abilitate și familiei în momentul identificării comportamentelor de automutilare, astfel încât elevul să poată fi ajutat să depășească această stare psihologică din ce în ce mai des întâlnită în rândul tinerilor.

Este evident cinismul conducerii unității de învățământ care, în loc să se aplece asupra rezolvării acestei probleme, în prevenirea și combaterea ei, alege să pedepsească elevii ce suferă de ea. Amintim că scăderea notei la purtare sub 6 duce la repetarea anului școlar, în această situație fiind nejustificată, putând chiar să agraveze situația elevului și să-l determine la acțiuni din ce în ce mai riscante. Suntem de părere că dacă un astfel de incident se întâmplă, persoanele din conducerea școlii ar fi autori morali și ar trebui sancționați chiar și penal.

Pentru evitarea unui astfel de incident, solicităm directoarei unității de învățământ, prof. Elena Badea, să propună de urgență în cadrul Consiliului de Administrație modificarea acestei prevederi. Totodată, solicităm inspectorului școlar general, Sorin Mihai, să dispună de urgență o anchetă în cazul persoanelor care au propus și aprobat această formă a regulamentului școlar.