Arhivă etichete finantare complementara aec

deAsociația Elevilor din Constanța

Elevii din România, dezamăgiți de importanța scăzută pe care Guvernul Cioloș o acordă educației.

 

Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită Guvernului Romăniei amendarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2016 și alocarea sumei de 2 miliarde lei, cu destinația creșterii finanțării de bază a unităților de învățamânt și sprijinirii autorităților locale în acordarea finanțării complementare. Astfel, reprezentanții elevilor doresc ca statul să aloce în anul 2016 fonduri, în vederea decontării integrale a navetei elevilor, acordării de manuale la clasele a XI-a și a XII-a, asigurării funcționării optime a unităților de învățamânt, asigurării pazei unităților școlare, construirii de internate și cantine școlare, precum și pentru investiții în baza materială a școlilor.

 

Gratuitatea învățamântului de stat este consacrată de art. 32 alin. (4) din Constituția României, acest principiu fiind reluat și de legea educației, la art. 9 alin. (3). Finanțarea de bază este cea din care, conform art. 104 alin. (2) din Legea educației naționale, se asigură cheltuielile materiale și salariale ale unității de învățământ. În momentul de față, ponderea dintre cheltuielile materiale și cele salariale, acoperite prin finanțarea de bază, este de 1 la 9, în favoarea cheltuielilor salariale. Acest lucru nu poate demonstra decât că în ultimii ani statul a fost mai preocupat de lărgirea electoratului și de adoptarea unor măsuri populiste (precum creșterile salariale), decât de investirea în educație, aceasta nu doar cu scopul reformării și îmbunătățirii constante a învățământului, dar și în încercarea de a lărgi accesul gratuit la educație pentru toți elevii români, indiferent de situația materială. În momentul de față, în cheltuielile materiale acoperite de finanțarea de bază intră costuri precum acordarea manualelor, cheltuieli logistice si programe de formare a cadrelor didactice. Menționăm că în momentul de față elevii claselor a 11-a și a 12-a nu primesc manuale (în ciuda articolului 64 alineatul (4) din Legea educației naționale nr.1/2011), iar manualele pe care lucrează restul elevilor sunt prea învechite și neadaptate nevoilor actuale ale beneficiarilor primari ai educației și nici nu corespund cerințelor setate de curriculumul național, astfel încât să fie folosibile. Rezultatul este că elevii sunt nevoiți să suporte costurile impuse de profesori în vederea achiziționării de manuale. În cazul costurilor logistice, acestea sunt de cele mai multe ori acoperite de „fondul școlii”, colectat prin intimidarea părinților și a elevilor, acest fapt reprezentând o încălcare gravă a dreptului elevului la educație gratuită. În acest sens, reprezentanții elevilor doresc o majorare a finanțării de bază cu 1,5 miliarde lei, sumă care să fie destinată exclusiv cheltuielilor materiale. Din aceștia, apreciem că aproximativ 80 milioane lei vor acoperi costurile necesare pentru acordarea de manuale pentru clasele a XI-a și a XII-a.

 

Finanțarea complementară este cea din care, conform prevederilor art. 105 din legea educatiei, se asigură cheltuielile cu paza unității de învățământ, transportul elevilor, precum și investițiile în infrastructura școlară. Conform legii, finanțarea complementară se asigură din bugetul autorităților locale, dar și din bugetul de stat, din sume defalcate din taxe și impozite. În prezent, situația este dezamăgitoare, contribuția Guvernului la finanțarea de bază fiind de 0 lei, iar cele mai multe dintre autoritățile locale refuză să aloce banii necesari. Din cauza dezinteresului statului, elevii sunt nevoiți să cotizeze cu sume de bani, în așa-zisul “fond al școlii”, pentru a acoperi cheltuielile necesare cu paza unităților de învățământ. Solicităm Guvernului alocarea a 500 milioane lei din bugetul de stat pentru finanțarea complementară a unităților de învățământ, sumă care va fi împărțită pe fiecare unitate adminitrativ-teritorială în parte, conform art. 105 alin. (3) din legea educației, urmând ca autoritățile locale să o suplimenteze.

 

De asemenea, solicităm abrogarea, prin legea bugetului, a art. 15 din OG nr. 29/2013, prin care naveta elevilor, care învață în altă localitate decât cea de domiciliu, a fost plafonată la 26 lei/3 km + 2 lei/km, acest fapt ducând la creșterea abandonului școlar cu peste 1%. Efortul bugetar al decontării integrale a navetei este de aproximativ 75 milioane lei, o sumă mică, în opinia noastră, în raport cu efectele produse, de încurajare a accesului la educație a elevilor din medii defavorizate, care locuiesc în mediul rural. În prezent, în România părăsirea timpurie a școlii este de 18,5%, în contextul în care țara noastră și-a asumat, prin strategia Europa 2020, scăderea acestui procent la 11,4%.

 

„Consiliul Național al Elevilor consideră inadmisibil faptul că statul român nu are ca principală prioritate investirea veritabilă în educație, ci doar atragerea de susținere electorală din partea cadrelor didactice. Aceasta idee stă ca dovadă a faptului că puterea politică încă reprezintă un scop și nu un mijloc în România. Nu vom aduce o modificare substanțială a eficienței educației românești dacă vom încerca doar să ridicăm moralul și nivelul de trai al personalului unităților de învățământ, în loc să investim în măsuri menite să rezolve câteva dintre cele mai presante probleme ale beneficiarilor direcți ai educației. Actuala viziune a Guvernului asupra proiectului de Lege a bugetului nu ne poate da de înteles decât faptul că și în noul an școlar un număr considerabil de elevi nu își vor permite să învețe eficient, ajutați de manuale, vor fi împiedicați de costurile de transport să acceseze învățământul, sau vor fi nevoiți să acopere cheltuielile logistice ale școlilor <<donând>> bani la <<fondul școlii>>. În asemenea condiții, absenteismul școlar din România poate adopta doar un sens ascendent.”, a declarat Horia Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor din România.

 

„În ultimii 10 ani, toți guvernanții și-au asumat educația ca prioritate națională, dar, din nefericire, acest lucru nu s-a reflectat și în buget, sistemul de educația fiind lăsat codaș. Nu putem pretinde un învățământ de calitate, atât timp cât acesta este unul inechitabil. În prezent, elevii din mediul rural sunt dezavantajați, costul navetei fiind decontat parțial, elevii cu o situație financiară precară plecând din start cu un handicap. România este obligată, prin angajametele luate la nivelul Uniunii Europene, să deruleze programe sociale, astfel încât până în anul 2020 rata părăsirii timpurii a școlii să scadă la 11,4%. Nu putem pretinde elevilor rezultate peste medie la evaluările internaționale, în contextul în care statul nu manifestă un minim de interes pentru situația învățamântului. Guvernul trebuie să conștientizeze importanța investiției în educație și, împreună cu autoritățile locale, să aloce o finanțare corespunzătoare școlilor din România, pentru ca elevii, beneficiari primari ai actului educațional, să nu mai fie nevoiți să cotizeze în așa-zisul <<fond al școlii>>.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

deAsociația Elevilor din Constanța

Elevii cer pedepse pentru colectarea fondului școlii

 

Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită Parlamentului României și Ministerului Educației și Cercetării Științifice modificarea legislației în vigoare, în sensul introducerii unor norme coercitive, prin care să fie sancționată solicitarea și oferirea de sume de bani, aferente așa-zisului “fond al școlii”.

 

Principiul gratuității învățământului de stat este consacrat de prima teză a articolului 32, alineatul (4) din Constituția României, acesta fiind reiterat și în Legea educației naționale, la articolul 9, alineatul (3). Din păcate, unitățile de învătământ sunt nevoite, de cele mai multe ori, să ceară acești bani elevilor, pentru a acoperi lipsa finanțării complementare din partea autorităților locale, refuzul acordării acestui tip de finanțare, din care, conform legii educației, trebuie realizate investiții în școlii, asigurată pază ș.a., fiind, din nefericire, o practică comună în rândul unităților administrativ-teritoriale.

 

Fondul școlii a devenit o practică cutumiară în rândul societății românești, acordarea acestuia avându-și originile în perioada comunistă și perpetuându-se și în epoca post-decembristă, în mentalul colectiv al comunității intrând faptul că acest lucru este normal. CNE și AEC consideră că această practică poate fi oprită doar prin introducere unor prevederi, prin care să poată fi sancționați drastic toți cei care pretind sau oferă fondul școlii. De asemenea, concomitent cu introducerea sancțiunilor pentru colectarea fondului școlii, suntem de părere că art. 103 din legea educației trebuie modificat, în sensul în care finanțarea complementară să devină obligatorie, în prezent norma fiind permisivă, iar autoritățile locale luând decizia, de cele mai multe ori, să nu acorde aceste sume de bani. Totodată, solicităm Ministerului Educației, Asociației Municipiilor din România (AMR), Asociației Orașelor din România (AOR), precum și Asociației Comunelor din România (ACR), să facă presiuni pe lângă conducerea unitaților administrativ-teritoriale, în vederea acordării unei finanțări complementare corespunzătoare unităților de învățământ din raza acestora.

 

“Învățământul este conform legii gratuit, însă cu toții ştim foarte bine că asemeni multor altor prevederi ce au legătura cu educația, foarte puține şcoli respectă acest lucru. Nu putem nega faptul că rădicina problemei este la unitățile administrativ-teritorie care refuză să acorde finanțare complementară pentru a asigura buna funcționare a şcolilor şi inerent nu admit faptul că educația ar trebui să fie o prioritate. Cercul vicios se continuă cu şcolile, cele care se eludează de orice răspundere, dispunând colectarea fondului şcolii prin ceea ce ei numesc cotizația (voluntară) la asociația de părinți. Evident, în acest mod banii cheltuiți nu vor respecta legea achizițiilor publice, şcoala comandând bunuri prin asociație. Acesta cotizație voluntară naşte însă controverse, cei care refuză să o plătească cu toată presiunea de grup fiind sancționați în diferite feluri.” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.

 
“Statul va refuza să acorde o finanțare corespunzătoare sistemului de învățământ, atâta timp cât va știi că elevii și părinții sunt dispuși să cotizeze cu fonduri suplimentare, pentru a beneficia de condiții decente, imperioase pentru derularea unui proces educațional de calitate. Atât elevii, cât și părinții acestora, își doresc condiții optime de învățare. Dar, soluția nu este să cotizăm cu bani către unitățile de învățământ. Întreaga comunitate școlară trebuie să facă presiuni pe lângă autoritățile locale pentru acordarea unei finanțări complementare corespunzătoare. Din păcate, fondul școlii a devenit o practică comună în rândul elevilor, părinților și profesorilor. De aceea, singurul de mod de stoparea a acestui fenomen este introducerea unor sancțiuni.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.