Arhivă etichete bani de paza

deAndrei-Mihai Tănase

Siguranța elevilor și sprijinirea educației nu reprezintă un interes pentru Primăria Municipiului Constanța! Elevii solicită majorarea finanțării pentru educație!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC), organizația reprezentativă a elevilor din județ, solicită Consiliului Local Municipal Constanța și primarului Decebal Făgădău creșterea finanțării educației, în contextul discuțiilor privind adoptarea bugetului local pe anul 2019, astfel încât să acopere fonduri pentru sprijinirea elevilor cu rezultate bune, dar și cei ce se află în risc de abandon școlar, precum și pentru asigurarea siguranței elevilor în școli.

În data de 12 aprilie a.c., AEC a transmis administrației locale cererile elevilor  privind asigurarea pazei în școli și creșterea cuantumurilor de burse, în speranța că finanțarea educației pe raza administrativă a Municipiului Constanța  reprezintă un interes real pentru co aleșii locali, desfășurarea acesteia în condiții de siguranță și cu sprijinirea elevilor aflați în situații de risc reprezentând o normalitate, o cerință indispensabilă a standardelor educaționale adaptate cerințelor secolului XXI.

Asigurarea pazei în unitățile de învățământ reprezintă atât o obligație legală, cât și una morală pentru autoritățile locale, violența în școli, pătrunderea persoanelor străine în incinta unităților de învățământ reprezentând un atentat la efectuarea firească a procesului de predare-învățare.. Asociația Elevilor din Constanța a solicitat în repetate rânduri, în ultimii ani, ca reprezentanții Consiliului Local Constanța să conștientizeze pericolul la care elevii sunt expuși datorită dezinteresului autorității de a investi în securitatea școlilor. Din nefericire, refuzul a rămas unul constant, fără niciun argument concret.

Atragem atenția asupra faptului că legislația în vigoare instituie obligativitatea autorităților locale de a aloca fonduri privind creșterea siguranței unităților de învățământ (art. 4, alin. 1 al Legii 35/2007), precum și obligația de a asigura securitatea clădirilor aflate în patrimoniul Consiliului Local, printre care se află și clădirile unităților de învățământ (art. 2, alin. (1) al Legii 333/2003). Totodată, chiar Legea Educației Naționale prevede, la art. 105, alin. (2), lit. i) faptul că autoritățile locale au obligația să asigure, prin finanțarea complementară a școlilor, fonduri privind „cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi”. Relevant mai este și art. 193, alin. (3) din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar, aprobat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5079/2016, care prevede următoarele „Autoritățile administrației publice locale asigură condițiile și fondurile necesare pentru implementarea și respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă și pentru asigurarea securității copiilor/elevilor și a personalului în perimetrul unității de învățământ.

A doua solicitare pe care elevii constănțeni o au este majorarea cuantumurilor burselor școlare, acestea reprezentând principalul mijloc al autorităților locale pentru a sprijini performanțele școlare ale elevilor merituoși, dar și de a preveni și combate fenomenul tragic al abandonului școlar în România. Obligația Consiliilor Locale de a acorda burse pentru elevii ce îndeplinesc criteriile impuse de OMECTS 5576/2011, este instituită de art. 82 din Legea 1/2011.

Datele statistice ne arată o situație de o gravitate ridicată în sistemul de învățământ din România, aproximativ 1 din 5 persoane între 18 și 24 de ani finalizând sub 8 clase. Totodată, în județul Constanța, rata abandonului școlar atinge o cotă de 3,36%, însemnând că aproximativ 3800 de elevi abandonează școala anual.

Bursele vizează sprijinirea performanței școlare și facilitarea accesului la educație pentru elevii aflați în medii de risc, dar, din păcate, ele nu își pot îndeplini adevăratul scop dacă valorile acestora nu coincid cu nevoile existente. De exemplu, bursa de merit în municipiul Constanța este de 50 lei pe lună, sumă care nu suplinește nici măcar pentru achiziționarea unui abonament pentru toate liniile de transport local în Municipiul Constanța. În acest sens, Asociația Elevilor din Constanța a solicitat în repetate rânduri creșterea cuantumurilor burselor școlare, fapt ignorat de către autoritățile locale, încă din anul 2017.

Creșterea cuantumului burselor școlare în municipiul Constanța ar avea un impact pozitiv major la nivelul comunității educaționale, ducând la diminuarea ratei abandonului școlar și creșterea performanțelor elevilor. Cuantumurile solicitate de către AEC sunt raportate la valoarea salariului minim brut pe economie, și anume: 104 lei (5% din s.m.e.), pentru bursa de merit; 312 lei (15% din s.m.e) pentru bursa de studiu, acordată elevilor cu un venit mediu lunar pe cap de familie cel mult egal salariului minim net pe economie; 420 lei (20% din s.m.e.) pentru bursa de ajutor social, acordată elevilor cu un venit mediu lunar pe cap de familie de sub 50% din salariul minim net pe economie precum și pentru bursa de performanță, acordată elevilor cu rezultate performante la olimpiadele naționale. Din calculele AEC a rezultat că ar fi necesară o suplimentare a fondului de burse cu 12,5 milioane de lei.

Solicităm ferm aleșilor locali să ia în considerare faptul că educația este principalul factor ce poate contribui la dezvoltarea oricărei comunități și să aleagă investiția în creerea unui mediu educațional propice pentru toți elevii.


Din nefericire, elevii din municipiul Constanța sunt nevoiți să meargă zilnic la școală cu frică, sunt nevoiți să învețe în școli unde lipsa siguranței este o caracteristică dominantă. Chiar și în școlile unde paza există, autoritățile prezintă un dezinteres de un nivel foarte greu de justificat, lasă cheltuielile în seama părinților elevilor, care sunt nevoiți să achite sume ce pot ajunge și la 80 lei pe semestru, fapt ce contravine principiului educației gratuite, enunțat de către Constituția României. Interesul nu este mai mare pentru bursele elevilor. Până în 2015, autoritățile locale refuzau vehement să respecte legea, începând să o facă în urma insistențelor AEC. Idem și pentru mărirea cuantumurilor inițiale, ce variau între 10-30 lei pe lună. Toate astea ne fac să ajungem la concluzia că educația nu reprezintă un interes pentru edilul Constanței.” – a declarat Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

deAndrei-Mihai Tănase

Județul Constanța, corigent la asigurarea accesului liber la educație pentru toți elevii!

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a lansat joi, 24 ianuarie a.c., în cadrul unei conferințe de presă, a treia ediție a studiului Indexul accesului la educație al elevilor din județul Constanța, o analiză holistică, cantitativă și calitativă privind gradul și modul în care autoritățile locale își respectă obligațiile legale privind asigurarea accesului echitabil, gratuit și universal la educație pentru toți copii.

Cercetarea s-a bazat pe 8 indicatori, 7 dintre ei reprezentând obligațiile legale pe care autoritățile locale le au în raport cu sprijinirea actului educațional din teritoriu, iar ultimul a evaluat existența unor facilități suplimentare pentru elevi. Indicatorii au urmărit să prezinte cât mai comprehensiv situația învățământului din județ, ei fiind următori:

  1. Alocarea de fonduri pentru investiții și reparații capitale
  2. Existența unor investiții în consolidări și reparații în ceea ce privește infrastructura școlară .
  3. Acordarea burselor școlare pentru elevi
  4. Cuantumul burselor școlare acordate.
  5. Asigurarea cheltuielilor privind paza unității de învățământ din bugetul local
  6. Alocarea de fonduri pentru sprijinirea participării elevilor la concursuri școlare și activități extracurriculare
  7. Alocarea de fonduri pentru cheltuielile materiale cu bunuri și serivicii ale școlilor
  8. Asigurarea de alte facilități pentru elevi.

Dorim să tragem un semnal de alarmă privind rezultatele ccercetării, 40 dintre UAT-urile chestionate nereușind să obțină ”nota de trecere”. Față de anul trecut, numărul a scăzut cu 13 UAT-uri, dar situația continuă să ne prezinte consecințele tragice ale dezinteresului acordat educației de către autoritățile locale. Considerăm că educația reprezintă pilonul de bază al oricărei comunități și este singura cale prin care acestea pot progresa și absența măsurilor pentru sprijinirea ei condamnă orice comunitate la imposibiltatea de a evolua din punct de vere economic și social.

Realizarea studiului ne-a atras atenția și asupra culturii lipsei de transparență în ceea ce privește informațiile de interes public și accesul la acestea. În cazul a 13 UAT-uri, nici până în ziua de astăzi nu au fost trimise răspunsurile la solicitarea adresată acestora, prin intermediul pârghiei legale prevăzute de Legea 544/2001, în vara anului 2018. Totodată, din cauza lipsei comunicării, AEC a acționat în vara anului trecut 20 de UAT-uri din județ, dar din pricina amânării pronunțării instanței, am fost nevoiți să lansăm studiul fără 13 dintre răspunsuri.

Un caz aparte îl reprezintă municipiul Constanța, funcționarii publici înțelegând că transparența este facultativă în ceea ce privește actul decizional și trimițându-ne un răspuns lacunar care ne furniza informații doar asupra unor indicatori evaluați. În ciuda repetatelor telefoane și mail-uri transmise, administrația publică locală a municipiului a refuzat comunicarea, drept care am fost nevoiți să analizăm strict informațiile puse la dispoziție în răspunsul oficial. Astfel, evaluarea indicatorilor a rezultat un punctaj de 3,9 pentru Municipiul Constanța, sub ”nota de trecere”.

Ne dorim ca studiul realizat de noi să reprezinte un fundament pentru viitoarele demersuri, el furnizându-ne informațiile de care avem nevoie pentru a concentra eforturile în mod corespunzător. De asemenea, sperăm ca autoritățile locale să constate gravitatea dezinteresului față de educație și să se aplece cu o atenție sporită asupra asigurării accesului liber la educație în anul școlar ce urmează. În perioada ce urmează, AEC va întreprinde demersuri pentru determinarea autorităților locale din județ să asigure burse, informațiile obținute de către noi arătând că doar 34 dintre cele 70 de UAT-uri din județ au adoptat hotărâri de consiliu local în acest sens. Astfel, Asociația Elevilor din Constanța va monitoriza atent evoluția autorităților în ceea ce privește asigurarea de măsuri reale pentru facilitarea accesului echitabil, gratuit și universal la educație pentru toți copii și va continua demersurile pentru remedierea problemelor.” – Andrei-Mihai Tănase, președinte AEC

Studiul integral poate fi consultat aici:

Indexul accesului la educație

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

deAndrei-Mihai Tănase

Asociația Elevilor din Constanța consideră declarațiile recente ale primarului Decebal Făgădău o tentativă de manipulare!

Asociația Elevilor din Constanța condamnă declarațiile recente ale primarului Decebal
Făgădău, întrucât acestea reprezintă mascări ale incapacității administrației locale de a acorda interesul necesar educației.

Edilul Constanței a declarat pentru o televiziune locală, următoarele: ,,Constanta are cele mai
mari burse din România pe 3 tipuri din cele 4 tipuri de burse.”. Nu putem interpreta această afirmație decât ca pe o încercare de a ascunde faptul că, în ciuda excedentului bugetar de 279 de milioane de lei, Primăria Constanța continuă să nege responsabilitatea pe care o are față de elevii constănțeni, și anume aceea de a asigura cuantumuri suficient de ridicate pentru bursele elevilor și care să fie în concordanță cu nevoile și interesele pe care aceștia le au. Deși bursele de ajutor social, studiu, și performanță au cuantumuri suficient de ridicate, cele de merit situează Constanța pe un clasament al rușinii. Deși acestea au cel mai mare număr de beneficiari (11939 elevi) conform HCL nr. 66/23.03.2018 și, implicit, cel mai mare impact asupra elevilor, sprijinind performanța acestora, acestora le este acordată cea mai mică importanță, situându-se printre cele mai mici din țară.

În septembrie 2015, Primăria Constanța intra în legalitate, după 4 ani în care primarul
Radu Mazăre a refuzat să respecte această obligație. Reamintim faptul că, pe atunci, Decebal Făgădău ocupa funcția de viceprimar. După o acțiune în instanță exercitată de către AEC, elevii puteau, în sfârșit, să beneficieze de burse școlare (de merit, studiu, performanță și ajutor social). La momentul acela, HCL nr. 245/13.10.2015 stabilea cuantumurile burselor la următoarele valori: ajutor social – 75 lei, studiu – 25 lei, merit – 25 lei, performanță – 100 lei, cu un buget total alocat de 1 milion de lei. De atunci și până acum, în urma demersurilor continue ale AEC, cuantumurile au crescut la: ajutor social – 200 lei, studiu – 200 lei, merit – 50 lei, performanță – 300 lei, în urma HCL 341/31.10.2018 și impactul bugetar la 11 milioane de lei. Deși creșterile sunt semnificative, acestea nu reușesc să se coreleze cu adevăratul scop al burselor, și anume sprijinirea activității educaționale pentru elevii aflați în zone de risc (bursele de studiu și ajutor social) și încurajarea performanțelor școlare (bursele de merit și performanță).

Constanța se află în primele locuri la 2 din cele 4 tipuri de burse, după cum arată o cercetare recentă pe care am realizat-o și pe care dorim să o prezentăm în rândurile ce urmează.

 1. Bursa de merit.

 

În ceea ce privește bursa de merit, clasamentul este următorul:
1.Sectorul 3 – 400 lei (pentru media între 8.50-9.99) – 1000 lei (pentru media                                                                                         10.00)
2.Sectorul 1 și Sectorul 2 – 300 lei
3.Sectorul 4 – 200 de lei
4.Sectorul 5 și Zalău – 150 lei
5.Bistrița – 125 lei

Constanța se situează pe aproape ultimul loc al clasamentului, burse mai mici existând
doar în Mehedinți (30 lei) și Satu-Mare (20 lei). Considerăm că acest fapt denotă subaprecierea rezultatelor foarte bune pe care elevii constănțeni le obțin în cadrul școlilor și ne dorim ca primarul să conștientizeze importanța încurajării performanțelor de acest tip, mai ales în contextul declarației acestuia cu privire la prioritățile sale, printre care s-ar presupune că educația se află pe primul loc.

2. Bursa de performanță

Cele mai mari burse de performanță sunt acordate de către următoarele primării:
1. Sectorul 1 – 600 lei
2. Sectorul 2 și Târgu-Mureș – 500 lei
3. Sectorul 3, 4, 5, și Târgoviște – 400 lei
4. Constanța și Baia Mare – 300 lei
5. Zalău – 225 lei

Deși, în ceea ce privește performanța, Constanța are al patrulea cel mai mare cuantum pentru
bursa de performanță, în lista ierarhică a primăriilor orașul este pe a 8-a poziție, departe de afirmația primarului. Ce rezultă de aici este că, deși edilul se mândrește cu faptul că orașul produce cele mai multe rezultate la concursurile NASA, aprecierea sa față de performanțele elevilor este regăsită doar în declarațiile publice pe care acesta le face.

3. Bursa de studiu

 

Printre reședințele care aleg să suțină elevii aflați în familii cu venituri mici, cele mai mari
cuantumuri sunt acordate de următoarele:
1. Sectorul 3 – 400 lei
2. Sectorul 1 – 300 lei
3. Sectorul 2 – 250 lei
4. Constanța – 200 lei
5. Sectorul 5 – 150 lei

Din păcate, Constanța nu se situează pe primul loc nici când vine vorba de cuantumul burselor de studiu. Astfel, dorim să reiterăm importanța acestora în susținerea elevilor care doresc să performeze în cadrul școlii, dar sunt ținuți în spate de situația financiară deficitară din cadrul familiei. Pentru aceștia, ajutorul din partea administrației locale este unul indispensabil, iar de aceea, importanța stabilirii unui cuantum pe măsura nevoilor elevilor este absolut necesar.

4.Bursa de ajutor social

În ceea ce privește bursele de ajutor social, clasamentul este următorul:
1. Sectorul 1 și Sectorul 3 – 300 lei
2. Constanța – 200 lei
3. Sectorul 2 și Sectorul 5 – 150 lei
4. Baia Mare, Sectorul 4 și Călărași – 100 lei
5. Botoșani – 90 lei

Observăm că lipsa conștientizării importanței acestei burse se regăsește pretutindeni, în
ciuda faptului că ar fi necesară acordarea unei atenții ridicate pentru ea, având în vedere că
deservește la sprijinirea elevilor ce se află în condiții de risc major precum anumite boli, venituri
sub 50% din salariul minim pe economie pe cap de familie, sau chiar sprijinirea elevilor orfani.

Analizând situația de mai sus, putem observa că municipiul Constanța nu reușește să suplinească cu adevărat nevoile elevilor, mai ales în ceea ce privește sprijinirea performanțelor academice. Ceea ce este și mai revoltător însă este lipsa de integritate de care primarul a dat dovadă, încălcând promisiunile făcute elevilor constănțeni în timpul programului său electoral, și anume că va majora bursele semestrial. Deși AEC i-a adus la cunoștință acest lucru și a propus majorarea cuantumurilor la valori raportatea la salariul minim pe economie astfel: ajutor social – 380 lei (20% din SME), performanță – 380 lei, studiu 280 lei (15% din SME), merit – 95 lei (5% din SME), acesta a ales să meargă pe drumul indiferenței, sfidând elevii din Constanța și asumându-și realizări care nu ar fi existat fără solicitările AEC.

De asemenea, în aceeași emisiune, primarul a afirmat faptul că, pentru el, ,,educația
este pe locul 1 și siguranța este pe locul 1”. Nu putem decât să privim cu scepticism această
afirmație, întrucât, încă din februarie a.c., AEC a demarat demersuri continue prin care a
solicitat Primăriei Constanța să își respecte atribuțiile legale în legătură cu asigurarea pazei în unitățile de învățământ, întâmpinând decât dezinteres din partea administrației. Conform art. 4, alin. (1) din Legea nr. 35/2007, cu privire la creșterea siguranței în școli, administrația locală trebuie să prevadă în buget fonduri pentru securizarea acestora. De asemenea, art. 2, alin. (1), al Legii 333/2003 prevede obligația Consiliului Local de a asigura paza clădirilor unităților de învățământ, acestea aflându-se în domeniul public al unității administrativ-teritoriale. Din cauza faptului că primarul refuză să respecte legea, regăsim două variante: fie părinții scot bani din buzunar pentru a plăti neglijența autorităților și a contracta o firmă de pază, fie în școala respectivă nu există pază, iar integritatea fizică a elevilor este pusă în risc.

De-a lungul mandatului, primarul Decebal Făgădău a reușit să dovedească elevilor
că, în ciuda a cele ce a afirmat (“mereu am încurajat vocile critice”), de fapt manifestă un
dezinteres foarte mare față de criticile ce îi sunt aduse, preferând să fie înconjurat de
persoane care hrănesc indiferența cu care tratează părerile ce îi sunt aduse față de
activitatea sa.

Pe această cale, solicităm public edilului Constanței să se oprească din a încerca să
convingă locuitorii orașului de interesul său prin manipulare și declarații false, ci să
dovedească acest lucru prin inițiative care să aducă un progres real orașului și să contribuie la bunăstarea cetățenilor.

 

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

deAsociația Elevilor din Constanța

Elevii au dreptul să învețe în condiții de siguranță. AEC solicită primarului Decebal Făgădău și consilierilor locali să adopte un pachet de măsuri pentru asigurarea pazei unităților școlare

Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a solicitat în repetate rânduri, în ultimii doi ani, ca administrația locală a municipiului Constanța să respecte legea și să asigure paza unităților școlare pe care le are în subordine. Cea mai recentă solicitare a fost în cadrul dezbaterii publice pe bugetul local, unde, în calitate de reprezentanți ai elevilor constănțeni, am antamat solicitările pe care le avem cu privire la finanțarea învățământului. Primarul Decebal Făgădău a admis faptul că municipalitatea încalcă legea prin neasigurarea pazei unităților de învățământ și a dat asigurări că Primăria și Consiliul Local Constanța vor adopta măsuri pentru normalizarea situației și intrarea în legalitate, cel târziu la începutul anului școlar 2018-2019. Atragem atenția că până în prezent nu s-a făcut niciun progres în acest sens, îar în mai puțin de patru luni va începe un nou an școlar în care elevii constănțeni vor fi privați de dreptul de a învață în condiții de siguranță, care să nu le pună intregritatea fizică în pericol.

Conform art. 2, alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată, Consiliul Local, organ al administrației publice locale, are obligația de a asigura paza clădirilor în care unitățile de învățământ își desfășoară activitatea, acestea aflându-se în domeniul public al unității administrativ-teritoriale. Totodată, art. 4, alin. (1) din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligația consiliilor locale de a aloca fonduri pentru “securizarea clădirilor unităților de învățământ”.

În acest moment, având în vedere faptul că Primăria și Consiliul Local Constanța aleg să ignore legea și să pună în pericol beneficiarii actului de educație, elevii și părinții Constanței au de ales între a plăti singuri serviciile unei firme specializate de pază sau, pur și simplu, acceptarea situației și participarea la cursuri într-o școală care nu le oferă garanția unui mediu sigur și prielnic învățării. Consiliul Local Constanța a refuzat și refuză constant să pună în aplicare prevederile legii, fiind conștient de faptul că oricum părinții elevilor vor scoate bani din buzunar pentru a fi siguri că le oferă copiiilor condițiile optime pentru procesul de învățare. Reiterăm pe această cale faptul că art. 32, alin. (4) din Constituția României consacrează și garantează dreptul la învățământ de stat gratuit, costurile ascunse pe care Primăria și Consiliul Local Constanța le pun în sarcina elevilor și părinților pentru plata serviciilor de pază fiind un atentat și o amenințare la supremația legii fundamentale.           

Ne amintim cu tristețe de evenimentul petrecut iarna aceasta la o școală generală din centrul Constanței, când trei persoane din exterior au intrat în școală și au bătut cu bestialitate un elev. Inspirația de moment a personalului școlii a făcut ca acest eveniment nefericit să nu devină o tragedie, așa cum s-a întămplat în Craiova – 2010, Râmnicu-Vâlcea – 2012 sau Târgoviște – 2013, unde elevii au fost uciși în unitățile școlare. Chiar dacă beneficiau de sisteme de monitorizare audio-video, acestea nu pot face nimic altceva decât să imortalizeze. Elevii constănțeni își doresc ca actele de violență să fie prevenite și împiedicate, nu doar ca dosarele penale care survin acestora să fie soluționate.           

AEC solicită primarului Decebal Făgădău și consilierilor locali ca în cel mai scurt timp să înființeze un grup de lucru, împreună cu reprezentanți ai altor autorități cu atribuții în domeniu, iar până la 1 septembrie 2018 să fie adoptate măsuri pentru ca elevii constănțeni să învețe în unități de învățământ în care intregritatea fizică nu le este pusă în pericol.

BIROUL DE PRESĂ AL ASOCIAȚIEI ELEVILOR DIN CONSTANȚA

deAsociația Elevilor din Constanța

Elevii cer pedepse pentru colectarea fondului școlii

 

Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Asociația Elevilor din Constanța (AEC) solicită Parlamentului României și Ministerului Educației și Cercetării Științifice modificarea legislației în vigoare, în sensul introducerii unor norme coercitive, prin care să fie sancționată solicitarea și oferirea de sume de bani, aferente așa-zisului “fond al școlii”.

 

Principiul gratuității învățământului de stat este consacrat de prima teză a articolului 32, alineatul (4) din Constituția României, acesta fiind reiterat și în Legea educației naționale, la articolul 9, alineatul (3). Din păcate, unitățile de învătământ sunt nevoite, de cele mai multe ori, să ceară acești bani elevilor, pentru a acoperi lipsa finanțării complementare din partea autorităților locale, refuzul acordării acestui tip de finanțare, din care, conform legii educației, trebuie realizate investiții în școlii, asigurată pază ș.a., fiind, din nefericire, o practică comună în rândul unităților administrativ-teritoriale.

 

Fondul școlii a devenit o practică cutumiară în rândul societății românești, acordarea acestuia avându-și originile în perioada comunistă și perpetuându-se și în epoca post-decembristă, în mentalul colectiv al comunității intrând faptul că acest lucru este normal. CNE și AEC consideră că această practică poate fi oprită doar prin introducere unor prevederi, prin care să poată fi sancționați drastic toți cei care pretind sau oferă fondul școlii. De asemenea, concomitent cu introducerea sancțiunilor pentru colectarea fondului școlii, suntem de părere că art. 103 din legea educației trebuie modificat, în sensul în care finanțarea complementară să devină obligatorie, în prezent norma fiind permisivă, iar autoritățile locale luând decizia, de cele mai multe ori, să nu acorde aceste sume de bani. Totodată, solicităm Ministerului Educației, Asociației Municipiilor din România (AMR), Asociației Orașelor din România (AOR), precum și Asociației Comunelor din România (ACR), să facă presiuni pe lângă conducerea unitaților administrativ-teritoriale, în vederea acordării unei finanțări complementare corespunzătoare unităților de învățământ din raza acestora.

 

“Învățământul este conform legii gratuit, însă cu toții ştim foarte bine că asemeni multor altor prevederi ce au legătura cu educația, foarte puține şcoli respectă acest lucru. Nu putem nega faptul că rădicina problemei este la unitățile administrativ-teritorie care refuză să acorde finanțare complementară pentru a asigura buna funcționare a şcolilor şi inerent nu admit faptul că educația ar trebui să fie o prioritate. Cercul vicios se continuă cu şcolile, cele care se eludează de orice răspundere, dispunând colectarea fondului şcolii prin ceea ce ei numesc cotizația (voluntară) la asociația de părinți. Evident, în acest mod banii cheltuiți nu vor respecta legea achizițiilor publice, şcoala comandând bunuri prin asociație. Acesta cotizație voluntară naşte însă controverse, cei care refuză să o plătească cu toată presiunea de grup fiind sancționați în diferite feluri.” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.

 
“Statul va refuza să acorde o finanțare corespunzătoare sistemului de învățământ, atâta timp cât va știi că elevii și părinții sunt dispuși să cotizeze cu fonduri suplimentare, pentru a beneficia de condiții decente, imperioase pentru derularea unui proces educațional de calitate. Atât elevii, cât și părinții acestora, își doresc condiții optime de învățare. Dar, soluția nu este să cotizăm cu bani către unitățile de învățământ. Întreaga comunitate școlară trebuie să facă presiuni pe lângă autoritățile locale pentru acordarea unei finanțări complementare corespunzătoare. Din păcate, fondul școlii a devenit o practică comună în rândul elevilor, părinților și profesorilor. De aceea, singurul de mod de stoparea a acestui fenomen este introducerea unor sancțiuni.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.