Mesajul președintelui AEC, în deschiderea Conferinței naționale „Rolul autorităților locale în reformarea învățământului românesc”

În data de 25 februarie 2016, Asociația Elevilor din Constanța, cu sprijinul Universității “Ovidius” din Constanța și a Restaurantului Integra, a organizat, la Sala Senatului Universității “Ovidius”, Conferința națională “Rolul autorităților locale în reformarea învățamântului românesc”. Redăm integral mesajul președintelui AEC, Constantin-Alexandru Manda:

Doamnă consilier de stat,

Domnule secretar de stat,

Doamnă președinte a comisiei pentru învățamânt din Senat,

Domnule președinte al Consiliului Național al Rectorilor,

Domnule prorector,

Onorați parlamentari,

Domnule prefect,

Stimați invitați,

Dragi colegi,

Bună dimineața! Conferința de astăzi aduce împreună la Universitatea “Ovidius”, deopotrivă reprezentanți ai elevilor, cadrelor didactice, societății civile, mediului academic, cât și ai Președintelui României, Guvernului, Parlamentului, autorităților locale din județul Constanța și directori de unități de învățamânt. Mă bucur enorm că în mandatul meu de președinte, Asociația Elevilor din Constanța a reușit să organizeze prima sa conferință de anvergură națională, cu o participare atât de numeroasă. Pentru aceasta, doresc să le mulțumesc în special colegilor mei, membri ai AEC, și conducerii Universității Ovidius, gazda noastră de astăzi. Tema conferinței, rolul autorităților locale în reformarea învățamântului, am ales-o deoarece considerăm că, în contextul discuțiilor despre o nouă lege a educației și despre un model de bună guvernanță în sistemul educațional românesc, este extrem de important să definim și să cădem de acord asupra rolului pe care comunitatea locală îl joacă, iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin dialog.

În prezent, cea mai stringentă problemă a sistemului  preuniversitar românesc este, în opinia noastră, rata părăsirii timpurii a școlii. Conform ultimelor date, abandonul școlar în România se ridică la 18,5%, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din 5 copii români de vârstă școlară abandonează sistemul de educație. Acest lucru plasează țara noastră la coada Uniunii Europene, comparativ cu Croația, unde rata părăsirii timpurii este de 2,7%, cea mai mică din întreaga Uniune Europeană.

Abandonul școlar are consecințe dezastruoase asupra întregii societăți românești, afectând dezvoltarea pe termen lung a României. Din păcate, în mediul rural problema este mult mai profundă decât în mediul urban. La nivel rural, aproape 5 din 10 copii români de vârstă școlară nu frecventează cursurile, acest fapt mărind considerabil discrepanțele între cele două medii, elevii din mediul rural plecând în viață, din start, cu o șansă în minus. Prin angajamentele luate la nivel european, până în anul 2020 trebuie să scădem abandonul școlar la procentul de 11,4%. De aceea, statul român trebuie să înceapă, în cel mai scurt timp posibil, să adopte măsuri care să aibă scopul reducerii abandonului școlar.

Una din principalele cauze pentru care abandonul școlar a atins procentul de 18,5% este nedecontarea integrală a navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu. În prezent, naveta este plafonată, elevilor fiindu-le decontat undeva la 20-25% din costul abonamentelor. Din cauza acestei măsuri, la doar un an de la implementare sa, în august 2013, abandonul școlar a crescut cu un punct procentual într-un singur an. Gândiți-vă că în aceste momente, în care noi ne aflăm aici, un copil român se gândește să abandoneze cursurile pentru că nu își permite să ajungă la școală. Este tragic și de neacceptat pentru o țară membră a Uniunii Europene ca în anul 2016 să existe copii care nu pot finaliza învățamântul obligatoriu din cauza lipsurilor materiale.

Ca reprezentant al elevilor sunt sunat constant de diversi elevi și părinți, care îmi transmit că… nu au bani să mai meargă la școală și de aceea sunt nevoiți să părăsească cursurile. Conștient de cât de important este să iei contact cu problema la fața locului, am promovat și promovez o politică de mers pe teren, pentru a lua contact direct cu cazurile elevilor care nu își permit să își continue școala. În urma mai multor vizite, am ajuns la o concluzie: aceste cazuri reprezintă fiecare în parte câte o tragedie… dar, statutul le tratează ca pe o simplă statistică!

Statul român are obligația să asigure un acces egal la educație pentru toți copiii, indiferent de veniturile acestora, pentru a asigura echitatea în sistemul de învățământ și condiții egale de dezvoltare. Fiind adepta ideii conform căreia dialogul despre reformă trebuie să se concentreze pe soluții, nu pe probleme, pentru a repara greșeala făcută în august 2013, când naveta elevilor a fost plafonată, și pentru a veni în sprijinul celor peste 150,000 de elevi navetiști, Asociația Elevilor din Constanța propune revenirea la decontarea integrală a navetei și modificarea legii educației, în sensul în care Consiliul Județean, cel care în prezent se ocupă de licitațiile pentru rutele de transport intrajudețene, să subvenționeze 50% din costul abonamentului, iar prin finanțarea complementară elevului să îi fie decontat restul de 50%. Considerăm această soluție ca fiind cea mai optimă, din pricina descentralizării mecanismului și a puterii de negociere pe care Consiliul Județean o are în relația cu transportatorii.

Doamnelor și domnilor,

Existența fondului școlii este o realitate tristă a sistemului românesc de educație, care, din păcate, durează de prea mult timp, avându-și sorgintea în regimul comunist. Elevii și părinții acestora cotizează la acest așa-zis “fond al școlii”, deoarece nu beneficiază de condițiile minime, necesare pentru derularea unui act educațional de calitate. La o simplă analiză, constatăm faptul că acest fond are, în cele mai multe cazuri, aceeași destinație, și anume: asigurarea pazei, investiții în baza materială, materiale consumabile și derularea anumitor activități extrașcolare, cheltuieli ce ar trebui asigurate de autoritățile locale.

Așa-zisul fond al școlii reprezintă o dublă cotizație la sistemul educațional, atât elevii, cât și părinții acestora contribuind deja, prin taxe și impozite, la bugetul educației. Existența fondului școlii este o încălcare flagrantă a accesului liber la educație și reprezintă o amenințare la adresa Constituției României, care consacrează, la articolul 32, gratuitatea învățământului de stat.

Citind legea educației, putem constata faptul că majoritatea direcțiilor bugetare acoperite prin așa-zisul fond al școlii sunt aflate în sfera finanțării complementare, care se asigură din bugetele locale și din sume defalcate, venite de la bugetul de stat. O problemă majoră, adusă în atenția opiniei publice de AEC și la finalul anului trecut, este lipsa creditelor bugetare în bugetul național pentru finanțarea complementară a sistemului de educație. Încă de la intrarea în vigoare a actualei legi, Guvernul a contribuit cu 0 lei la finanțarea complementară, punând întreaga sarcină a acesteia pe autoritățile locale. De aceea, mecanismul cheltuielilor în sistemul public de educație trebuie regândit, pentru ca atât Guvernul, cât și autoritățile locale, să contribuie proporțional la cheltuielile necesare pentru asigurarea accesului liber la educație.

Un studiu realizat în luna septembrie 2015 de Asociația Elevilor din Constanța relevă faptul că în anul școlar 2014-2015 doar 21 de unități-administrativ teritoriale din județul Constanța, din totalul de 70, și-au îndeplinit obligația de a asigura paza unităților școlare. De asemenea, același studiu ne arată faptul că aproape 60 din cele 70 de localități din județul Constanța nu acordă burse școlare elevilor, încălcând legea educației! Autoritățile locale trebuie să conștientizeze faptul că școala aparține comunității și să se implice activ în viața școlilor, atât prin sprijin financiar, cât și în luarea deciziilor, prin participarea la sedințele Consiliului de administrație și asigurarea sprijinului de specialitate în cheltuirea banului public și gestionarea resursei umane. Fondul școlii va dispărea din România, doar dacă elevii, beneficiarii primari ai actului educațional, și profesorii, furnizorii actului de educație, își vor da mâna și vor striga la unison problemele din sistem, iar Guvernul și autoritățile locale vor finanța corespunzător învățamântul, asigurând condițiile necesare pentru derularea unui act educațional de calitate.

Stimați invitați,

Descentralizarea în educație este un subiect sensibil, care, de-alungul timpului, a stârnit dezbateri aprinse. Acesta a intrat în atenția opiniei publice pentru prima dată în anul 2005, când a fost aprobată Strategia de Descentralizare a Învățamântului, continuând cu anul 2006, când a fost adoptată Legea-cadru a descentralizării. În prezent, descentralizarea în educație a fost lăsată nefinalizată, momentan fiind concretizată doar într-una din cele 4 direcții, cea financiară. Parteneriatul între școli și autoritățile locale trebuie să devină mai puternic, iar pentru acest lucru, o condiție esențială este realizarea descentralizării și pe celelalte 3 direcții existente: curriculară, a resursei umane și de luare a deciziei.

Totodată, degeaba se vor lua o serie de hotărâri la nivel central în privința descentralizării, dacă, la nivel local, acestea vor fi puse în aplicare într-un mod defectuos. Școala aparține comunității, iar atât autorițătile locale, cât și unitățile de învățamânt, trebuie să conștientizeze acest lucru și să colaboroze în vederea perfectării actului de educație, în beneficiul elevului. De aceea, în contextul actualelor discuții despre un model de bună guvernanță în școli, trebuie acordată o atenție sporită subiectului descentralizării, fiind nevoie ca factorii implicați, elevi, profesori, autorități locale, directori de unități de învățamânt, inspectoratele școlare, să lase orgoliile deoparte și să se așeze la masa discuțiilor, pentru o dezbatere constructivă, făcută în folosul beneficarilor primari, elevii.

Asociația Elevilor din Constanța își dorește să fie un partener de nădejde al procesului de reformare a învățamântului românesc, asumându-și în Strategia pe anul 2016 implicarea activă în cadrul Dezbaterii Naționale pe Educație, organizată sub medierea Administrației Prezidențiale, cu scopul împlinirii unui deziderat al sociețății românești, România Educată! Acum 98 de ani, strămoșii noștri renunțau la rivalitățile personale și luptau împreună pentru înfăptuirea Statului Național Unitar Român. Acum, este rândul nostru, să ne dăm mâna și să conlucrăm, pentru ca în 2018, la 100 de ani de la actul Marii Uniri, să putem bifa ca îndeplinit acest proiect de țară.

Sper ca cele două paneluri de astăzi, organizate în acest frumos spațiu academic, să fie prilejul unor dezbateri bazate pe argumente, iar la finalul zilei să putem pleca acasă cu niște concluzii, ce vor fi cuprinse și într-un raport al evenimentului, care va fi făcut public și trimis pe e-mail tuturor participanților. Vă mulțumesc!

Președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda
Președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda

Publicat

în

de către

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *